Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a estimat că șantierul pe cei peste 9 kilometri lipsă din Autostrada A1- Sibiu - Nădlac, situați între localitățile Margina – Holdea și porecliți „Autostrada Urșilor”, va începe în martie 2023.
Acest lucru nu s-a întîmplat. Abia acum schița de proiect e finalizată. Dar, ca idee, ciotul trebuia să fie gata de mai bine de 8 ani.
Citește și: Drumurile expres Cluj – Dej și Caransebeș - Lugoj, visuri îndepărtate. Doar studiile durează 2 ani
„Minune”! Încep lucrările pe ciotul A1 poreclit „Autostrada Urșilor”. Trebuia să fie gata din 2016
Șantierul pe segmentul lipsă Margina – Holdea al Autostrăzii A1 va începe în câteva săptămâni, potrivit ministrului Transporturilor
„Undeva în martie se intră la lucrări. E o companie românească, acea companie celebră, s-au depășit diverse faze care țin de Mediu, de Romsilva, lucrurile de dinainte de faza de execuție. Din discuțiile pe care le-am avut cu constructorul, în martie se intră la execuție efectiv”, a declarat Sorin Grindeanu, relatează stiridetimisoara.ro.
Contractul de execuție pentru secțiunea lipsă de pe Autostrada Lugoj – Deva a fost semnat în octombrie 2022 cu asocierea Spedition UMB SRL – Tehnostrade SRL – SA & PE Construct SRL – Euro-Asfalt d.o.o..
„Obiectul contractului îl reprezintă proiectarea, execuţia şi finalizarea lucrărilor pentru obiectivul major de investiţii Autostrada Lugoj –Deva (A1), Lot 2: km 27+620 - km 56+220, Secţiunea E şi finalizare Secţiunea D în lungime de aproximativ 9,13 kilometri, din care 2,13 kilometri de tunel forat.
Conform condiţiilor din Acordului de mediu a fost prevăzută realizarea a două tuneluri în cadrul Secţiunii E2 în contexul evitării problemelor de stabilitate şi a impactului negativ cu implicaţii majore asupra mediului. Lungimea celor două tuneluri va fi de aproximativ 2,13 kilometri. Tunelurile vor fi formate din două galerii unidirecţionale prevăzute pe fiecare cale de circulaţie cu platforma de 11,25 metri”, a informat CNAIR, în 2022.
Citește și: Cine va construi primul pod de autostradă peste Prut, românii, ucrainenii sau moldovenii?
Prețul contractului pentru cei 9 km ai „Autostrăzii Urșilor” este de 1,83 de miliarde de lei, fără TVA. Iar lucrările trebuie finalizate în 2 ani.
„2026 e termenul maxim limită, pentru că e finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență”, a spus ministrul Transporturilor.
De atunci, a fost finalizat proiectul tehnic, care a fost trimis către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, pentru emiterea autorizației de construire.
Între timp, la finele anului trecut, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a emis ordinul pentru scoaterea definitivă din fondul forestier național a unei suprafețe necesare pentru construirea tunelurilor de pe autostrada A1 Lugoj – Deva, lotul 2, secțiunea E.
Citește și: Toate cele 4 loturi ale autostrăzii Sibiu - Făgăraș, în stadiu de proiectare. Se va circula în 2028?
Autostrada Lugoj – Deva trebuia să fie gata din 2016
Lucrările la cei 100 km ai Autostrăzii Lugoj – Deva au început acum mai bine de 10 ani. Lotul I, de 27,6 kilometri, a fost finalizat în decembrie 2013, cu o întârziere de 9 luni, iar autorităţile de la vremea respectivă îşi făceau speranţe că loturile 2, 3 şi 4 vor fi realizate într-un termen la fel de rezonabil.
Contractele de proiectare şi execuţie pentru celelalte trei tronsoane ale autostrăzii care traversează judeţele Hunedoara şi Timiş au fost semnate în toamna anului 2013, între fosta CNADNR şi constructori. Toate lucrările, finanţate prin Programul Operaţional de Infrastructură Mare 2014-2020, aveau termene de finalizare în luna mai 2016, care însă nu au fost respectate.
În martie 2017 au fost deschişi traficului rutier 15 kilometri din Lotul 2, în august 2019 au fost inauguraţi 22 de kilometri ai Lotului 4, iar în decembrie 2019, de exemplu, alţi 21 de kilometri, din Lotul 3 al Autostrăzii Lugoj – Deva.
Pe ciotul Holdea - Margina al A1, poreclit „Autostrada Urșilor”, CNADNR, actuala CNAIR, a renunțat la lucrări din 2017, pentru a lansa separat o procedură pentru proiectarea şi execuţia a două ecoducte pentru urși și alte animale sălbatice, în lungime totală de peste doi kilometri.
Pasajele pentru urşi au fost solicitate încă din 2010 de organizaţiile de mediu, printr-un memorandum transmis Comisiei Europene.
