Pompa de căldură, în funcție de tip și complexitatea sistemului, poate elimina complet sistemul clasic de încălzire, pe gaz, lemn sau peleți, poate fi folosită și pentru răcirea imobilului pe timp de vară, eliminând, astfel, și aerul condiționat, și poate fi utilizată și în cadrul unui sistem hibrid, alături de o centrală termică obișnuită.
Există trei tipuri de pompe de căldură (aer-apă, apă-apă sau sol-apă). Iar conform specialiștilor, în funcție de tipul pompei, de tipul sistemului de încălzire/răcire în care este utilizată și, mai ales, în funcție de cât de bine este izolat imobilul, pompa de căldură poate reduce factura la încălzire cu 25-30% până la 90%, în cazul caselor pasive, foarte bine izolate, cu un standard ridicat de eficiență energetică și pierderi foarte mici.
Trei tipuri de pompe de căldură: aer-apă, apă-apă sau sol-apă
Pompele de căldură reprezintă o alternativă eficientă pentru încălzirea și răcirea caselor, dar și pentru prepararea apei calde. O pompă de căldură este un dispozitiv care folosește transferul termic cu ajutorul unui agent frigorific pe care îl trece în diferite procese de stare (vaporizare sau condensare), prin intermediul unui compresor considerat „inima” instalației.
Agentul frigorific circulă prin țevile dintre vaporizator și condensator, permițând astfel transferul eficient de energie termică. Este important ca agentul frigorific să atingă o temperatură suficient de mare atunci când ajunge în compresor pentru a putea elibera căldură. Vaporii care sunt încălziți devin lichizi și eliberează energie stocată în interior sub formă de căldură, către sistemul de încălzire.
Căldura produsă este eliberată în locuință prin sistemele de încălzire, fie că e vorba de ventiloconvectoare, încălzire prin pardoseală sau prin pereți, fie calorifere ori alte sisteme disponibile.
De regulă, sursele din care poate fi transferată căldura sunt aer, apă sau sol. Cu alte cuvinte, căldura este colectată din aceste surse și apoi este concentrată pentru a putea fi folosită în interiorul locuinței. Cele mai folosite tipuri sunt pompele de căldură aer-apă, care transferă căldura din aerul exterior pentru a crea confortul dorit pe timp de iarnă sau vară.
Este important de menționat faptul că pompele de căldură pot fi folosite atât în modul de încălzire, cât și de răcire, în funcție de anotimp și de nevoile utilizatorilor. Totodată, pompele de căldură pot fi folosite pentru a prepara apă caldă.
Pompele de căldură sunt mult mai eficiente din punctul de vedere al energiei consumate spre deosebire de alte metode tradiționale de încălzire sau răcire.
Totuși, eficiența modelului aer-apă se diminuează pe măsură ce temperaturile de afară scad, ceea ce înseamnă că sunt considerate a fi mai eficiente în zonele cu climat mai cald.
Pompă de căldură aer-apă
Pompa de caldură aer-apă folosește aerul exterior pentru a încălzi locuința, chiar și atunci când temperaturile din timpul iernii sunt destul de scăzute. Aceasta poate fi conectată atât la diferite unități terminale (ventiloconvectoare, calorifere, etc), cât și la instalația de încălzire prin pardoseală, și, totodată, poate fi folosită pentru a produce apă caldă.
Spre deosebire de alte tipuri, pompa de căldură aer-apă nu necesită o investiție totală mare, deoarece căldura este preluată direct din aer și nu este nevoie să conectezi pompa la o sursă de apă sau să faci foraje. Poate fi montată inclusiv pe o terasă, de exemplu.
Coeficientul de performanță al pompei de căldură aer-apă este dependent, însă, de temperatura exterioară. Iar la -20 de grade Celsius s-ar putea să nu mai facă față prea bine.
Pompă de căldură apă-apă
Pompa de căldură apă-apă folosește apa subterană din stratul freatic drept sursă pentru producerea căldurii. Totodată, poate fi folosită și apă dintr-un lac sau dintr-un râu, de exemplu, ca alternativă pentru sursa de încălzire. Pompa de căldură apă-apă necesită foraje de puțuri verticale, pentru pompare și pentru restituție.
Pentru instalarea acesteia, este necesar un foraj, un puț, pentru ca pompa să fie conectată corect la sursa de apă, în funcție de direcția de curgere a apei subterane. În caz contrar, poate exista posibilitatea ca apa restituită să se întoarcă în forajul de pompare, spun specialiștii.
Pompa de căldura apă-apă are eficiență sporită indiferent de temperatura exterioară.
Pompă de căldură sol-apă
Pompa de căldură sol-apă folosește energia solului (energie geotermală) pentru a produce căldură sau pentru răcirea locuinței.
Aceasta funcționează pe baza unui circuit închis, format din pompa de căldură, foraj geotermal (colectori verticali sau orizontali în funcție de suprafața de teren existentă și a studiului geodezic realizat) și sistemul de încălzire din locuință.
Pompa de caldură sol-apă folosește circa 1 KWh de energie electrică și produce 4-5 KWh energie termică. Prin urmare, produce mai multă energie decât consumă.
Are eficiență sporită indiferent de temperatura exterioară.
Cât costă o pompă de căldură
Pompele de căldură nu sunt chiar ieftine. O pompă de căldură pentru o casă de 80 de metri pătrați pornește de la circa 3.500 de euro, iar pentru o casă de 120 de metri pătrați, de la circa 5.000 de euro. Cele mai accesibile sunt cele aer-apă, ce poate fi montată inclusiv pentru un apartament de bloc, dacă există acces la o terasă suficient de mare sau merge pusă pe acoperișul clădirii, celelalte două tipuri implicând efectuarea de foraje. La acest preț se adaugă, însă, instalarea și boiler-ul pentru prepararea apei calde, prețurile de pornire urcând astfel la aproximativ 5.000-7.000 de euro. Și asta în cazul în care puteți utiliza sistemul de încălzire deja existent în casă.
În cazul unei pompe de căldură apă-apă, pentru o casă de până la 120 de metri pătrați, cea mai ieftină costă aproximativ 5.000-6.000 de euro. La acest preț minim se adaugă, însă, montajul, boiler-ul și, important, forarea puțului (dacă aveți curte mare, mai există o soluție: în loc de puț, se poate săpa și face, la o adâncime sub cea de îngheț, o serpentină foarte mare). Prin urmare, puteți lua în calcul o investiție de minimum 10.000 de euro, pentru o casă de maximum 120 de metri pătrați. Și asta în cazul în care puteți utiliza sistemul de încălzire deja existent în imobil.
În cazul unei pompe de căldură sol-apă, pentru o casă de până la 120 de metri pătrați, cea mai ieftină costă aproximativ 6.000-7.000 de euro. La acest preț minim se adaugă, însă, montajul, boiler-ul și, important, forarea puțului (dacă aveți curte mare, mai există o soluție: în loc de puț, se poate săpa și face, la o adâncime sub cea de îngheț, o serpentină foarte mare). Prin urmare, puteți lua în calcul o investiție de minimum 11.000-12.000 de euro, pentru o casă de maximum 120 de metri pătrați. Și asta în cazul în care puteți utiliza sistemul de încălzire deja existent în imobil.
Sigur, o centrală termică pe gaz, lemne sau peleți echivalentă e mai mult mai ieftină, dar dacă pompa de căldură este asociată cu panouri fotovoltaice, casa devine aproape independentă energetic. Ne mai trebuind să plătiţi aproape nimic, investiția se recuperează destul de repede, în 3-5 ani, potrivit specialiștilor. Fără sistem de panouri fotovolataice, recuperarea investiției într-un sistem de încălzire/răcire cu pompă de căldură se recuperează în 8-10 ani.
Alegerea unei pompe de căldură potrivite
Există numeroși factori care pot afecta eficiența unei pompe de căldură, precum tehnologia folosită, componentele auxiliare instalației proiectate (pompe circulație, rezistențe electrice, dimensionarea vasului de acumulare), necesarul de temperatură, apa necesară unităților terminale, dar și temperatura de afară (în cazul pompelor de căldură aer-apă).
- Zona în care locuiești și care sunt temperaturile minime și maxime care au fost înregistrate de-a lungul timpului - eficiența unei pompe de căldură scade atunci când diferența dintre temperatura de afară și cea din interior crește sau când apare înghețul;
- Locul unde montezi pompa de căldură - aceasta trebuie ferită de vânt și ploaie; este de preferat să fie montată sub streașină; de asemenea, pompa de căldură trebuie orientată către sud pentru a fi expusă mai mult la razele solare și pentru a avea eficiență sporită pentru încălzirea casei și către nord dacă este folosită pentru răcirea locuinței;
- Suprafața și modul de compartimentare al locuinței, dar și dacă aceasta este izolată termic;
- Accesul la resurse: aer, apă, sol;
- Numărul de persoane din locuință;
- Locuință permanentă sau sezonieră;
- Coeficientul de performanță;
- Sistemul de încălzire la care va fi conectată pompa de căldură - de exemplu, ventiloconvectoarele folosesc un agent termic de 40 de grade Celsius, încălzirea în pardoseală 35-40 grade C, în timp ce caloriferele folosesc agent temic de până la 55-60 de grade Celsius.
