Gazoductul Nord Stream 2 reprezintă o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall Engie, Uniper şi Shell).
Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.
"Încercăm să informăm companiile de ceea ce riscă şi le îndemnăm să renunţe până când este prea târziu", a declarat o sursă guvernamentală americană sub protecţia anonimatului.
Sursa a adăugat că Departamentul de Stat al SUA ar urma să publice joi sau vineri un raport cu privire la companiile pe care le suspectează că ajută proiectul Nord Stream 2. Printre companiile care ar putea fi menţionate în acest raport sunt companii de asigurări, ajută la amplasarea conductei submarine sau verifică echipamentele de construcţie folosite în acest proiect, susţine sursa.
De asemenea, o sursă din industria energetică americană, a spus că mai multe companii europene, inclusiv din Germania, au primit solicitări de informaţii din partea administraţiei Trump în ultimele luni, încă din luna octombrie, cu privire la activităţile lor care au legătură cu proiectul Nord Stream 2.
Aceste companii riscă să fie supuse unor sancţiuni americane, în conformitate cu legislaţia actuală, dacă nu încetează să lucreze la acest proiect.
Chiar dacă cei 1.230 de kilometri ai conductei sunt aproape finalizaţi, proiectul a fost oprit brusc în luna decembrie 2019, după decizia SUA de a sancţiona companiile angajate în acest proiect. Lucrările la gazoductul Nord Stream 2 care urmează să facă legătura între Rusia şi Germania au fost reluate la începutul lunii decembrie 2020.
Proiectul Nord Stream 2 se confruntă cu opoziţia politică a Washingtonului, care susţine că va face din Germania "prizoniera" Rusiei, aşa cum a avertizat preşedintele Donald Trump în 2018.
În schimb, Rusia susţine că proiectul Nord Stream 2, promovat de un consorţiu condus de grupul energetic de stat Gazprom, este unul strict comercial. De asemenea, Germania, cea mai mare economie europeană, a spus că gazoductul este un proiect strict comercial. Autorităţile de la Berlin susţin că au nevoie de mai multe gaze naturale pe măsură ce închid termocentralele pe cărbune şi centralele nucleare din motive de mediu.
Următorul preşedinte al SUA, Joe Biden, s-a opus şi el acestui proiect în perioada în care era vicepreşedinte în administraţia Barack Obama. Deocamdată nu este clar dacă este dispus să ajungă la un compromis cu privire la acest proiect după data de 20 ianuarie, când va prelua mandatul de preşedinte.
