Newsweek România: Care sunt vulnerabilitățile României în contextul unui conflict NATO-Rusia?
Gen. (r) dr. Virgil Bălăceanu: Eu m-aș opri asupra unui spațiu geografic care poate să fie o vulnerabilitate destul de serioasă la adresa României. Mă refer la spațiul Dobrogei, ca deschidere a României la Marea Neagră.
O vulnerabilitate este descrisă prin nerealizarea unei capacități de apărare absolut necesare. E vorba de mult cunoscutul program al corvetelor multifuncționale.
Citește și: Cât îți oferă România ca să fii voluntar și să-ți aperi țara în cazul unui război
La ora actuală, legat de spațiul maritim în apele teritoriale în zona economică exclusivă, trebuie să ne gândim la resursele energetice, mai ales în condițiile unei crize atât de acute ca cea de astăzi. Trebuie să ne gândim la faptul că Marea Neagră reprezintă acum, dar mai ales în viitor, un furnizor de energie pentru România.
Citește și: În Ucraina sunt cozi la înrolare, în România sunt cozi la Pașapoarte
O zonă pe care trebuie să o avem sub control maritim, potrivit dreptului internațional, dar trebuie să avem și forța militară care să ne permită un asemenea lucru.
La ora actuală, nu avem această forță, pentru că cele două fregate (Regina Maria și Regele Ferdinand n.r.) nu sunt armate, pentru că nu putem să vorbim despre o capacitate a lor de reacție în condițiile în care au ca mijloc de luptă un singur tun de 76 de mm.
În momentul de față, ne bazăm doar pe ceea ce a realizat industria românească înainte de 1989. E vorba despre fregata Mărășești și cele patru corvete vechi care sunt realizate tot în șantierul naval de la Mangalia.
Trebuie să ținem seama că sunt înarmate cu rachete și cu torpile, iar sistemul de comunicații și mai ales sistemul de cercetare/supraveghere provin din Federația Rusă, ceea cenreprezintă o altă vulnerabilitate.
Aș face o paralelă, vizavi de bunăvoința președintelui francez, care a anunțat că Franța este gata să dizloce trupe pe teritoriul României, ceea ce este un lucru extrem de binevenit.
Pe de altă parte, tot legat de Franța, să sperăm că se va încheia în mod fericit semnarea contractului pentru realizarea celor patru corvete multifuncționale și modernizarea celor două fregate, o capacitate absolut necesară pentru controlul spațiului maritim și pentru apărarea costieră în zona Dobrogei.
Americanii au prevăzut ce se va întâmpla încă din 2006
Ce trebuie făcut pentru ca România să nu mai fie vulnerabilă la Marea Neagră?
Am să reiau ceea ce s-a întâmplat în perioada când eram comandant de brigadă în Dobrogea, după invazia Irakului între 2003 și 2006.
Echipe americane de militari apoi chiar congresmeni americani au fost prezenți inclusiv în poligonul Babadag. S-a dat acordul politic al Congresului pentru prezența americană pe teritoriul României, în Dobrogea, apoi sigur că, la solicitarea Statelor Unite, și România a dat o asemenea aprobare.
Interesant este că, din analiza generalilor americani, s-a propus pentru aprobare politică, la nivel de Congres și la nivelul președintelui SUA, prin rotație, o forță militară la nivelul așa numitei Brigade Combat Team, care este modelul de brigadă americană modernă, modelul de brigadă care a rezultat în urma reformei americane.
Este cel mai nou model și cel mai eficient model de structură organizatorică și de echipare pentru luptă a unei brigăzi, fie că e vorba de o brigadă mecanizată, fie că e vorba de o brigadă blindată.
Acest Task Force East trebuia să reprezinte un element de descurajare și un asemenea lucru s-a propus spre aprobare în 2006.
Au intuit foarte bine generalii americani ceea ce s-ar putea întâmpla, n-au intuit foarte bine politicienii americani care nu au fost de acord să fie dizlocată o asemenea forță.
Drept urmare, nici după 2008 nu s-a acționat oportun, deși reacția trebuia să fie cu totul alta. Este vorba despre invazia Georgiei din 2008. Abia după 2014 lucrurile au însemnat un anumit tip de reacție de luat în seamă, dar și aici e de discutat.
Acum, NATO, respectiv Statele Unite, sunt mult mai prezente în flancul de nord-est al Europei. Acolo NATO are o prezență înaintată consolidată, pe când la noi, în flancul de sud-est, NATO are o prezență înaintată adaptată, care sună bine, dar nu reprezintă prea mult.
Transportorul Piranha V - Foto: mapn.ro
Ar trebui, și ținând seama de ceea ce se întâmplă la ora actuală în Ucraina, ca și în flancul de sud-est NATO să aibă o prezență înaintată consolidată. De aceea, o analiză pe care au făcut-o generalii americani în 2006, Task Force East, ar trebui să fie reconsiderată.
România ar putea să ceară Statelor Unite ca acea analiză să fie reconsiderată în această etapă, pentru că nu este o analiză pe care o fac românii, nu este nici măcar o analiză făcută la nivel NATO.
Este o analiză făcută la nivelul unei echipe extrem de profesioniste de generali americani care au ajuns, în 2006, înainte de Georgia, înainte de Crimeea, la concluzia necesității existenței în spațiul dobrogean comun, comun însemnând România și Bulgaria, a unei brigăzi americane.
De ce avem nevoie de sprijin american
Cum stăm cu rezerviștii?
O bună perioadă de timp problematica rezervei armatei României a fost lăsată de-o parte în totalitate.
Îmi amintesc că am constatat, la un moment dat, la nivelul Comisiei de Apărare din Senatul României, că Legea Rezervistului Voluntar fusese blocată dintr-o decizie a unui fost ministru, la vremea respectivă președinte al Comisiei de Apărare din Senat.
Și cei care instrumentau problematica intrării pe ordinea de zi a Comisiei de Apărare mi-au spus că legea respectivă nu cred ei că va mai face obiectul discutării.
Atunci am spus ca nu se poate așa ceva și am insistat. Bineînțeles că au mai fost și alți factori, astfel încât s-a reluat la nivelul Parlamentului procedura aprobării Legii Rezervistului Voluntar.
Sigur că diferențele sunt majore la ora aceasta între noi și Polonia, de exemplu, care a suspendat serviciul militar obligatoriu în 2009, a adoptat Legea Rezervistului Voluntar tot în 2009.
România a suspendat serviciul militar obligatoriu în 2007, a adoptat legea în 2015, cu intrare în funcțiune în 2017, și, mai mult, ministrul Apărării la vremea respectivă a amputat legea din punct de vedere al motivației.
România foloseșteîncă tehnică învechită precum pistoalele mitralieră Kalașnikov fregata și corvetele fabricate înainte de 1989 (jos)
A spus că indemnizația lunară de 30% (din suma reprezentând solda de funcție în care sunt încadrați, conform contractului încheiat, la care se adaugă solda gradului deținut n.r.) este prea mare și a redus-o la 10%.
Ca atare, aplicând legea fără o motivație puternică, așa cum ea fusese croită de către specialiștii de la Direcția Personal-Mobilizare, s-a ajuns ca în sistemul de recurtare și selecție a rezerviștilor voluntari în 2017, 2018, 2019, 2020 să se înregistreze un eșec.
Pentru că cifrele planificate și bugetate trebuiau să ajungă undeva la vreo 7.000 de rezerviști voluntari, ori, în realitate au fost câteva sute de rezerviști voluntari.
Bine că până la urmă a fost amendată această lege și acum oferă o motivație mult mai bună.
În definitiv, poziția de rezervist voluntar înseamnă și un job part-time. În 2021, când pentru prima dată s-a aplicat Legea Rezervistului Voluntar amendată, numărul de rezerviști, de candidați mai bine spus, a fost la nivelul locurilor alocate.
Selecția însă a făcut ca doar aproape jumătate din aceștia să poată să se încadreze în funcțiile disponibilie, iar Ministerul Apărării a luat decizia înțeleaptă de a relua procesul de recrutare și selecție pentru locurile rămase libere din 2021.
Care sunt avantajele pentru un rezervist voluntar?
Rezerviștii voluntari nu trebuie să fie neapărat tineri, sunt cetățeni ai României, bărbați și femei, între 18 și 50 de ani pentru cei care se decid pentru corpul rezerviștilor voluntari soldați, gradați; între 18 și 55 de ani pentru maiștrii militari, subofițeri și ofițeri rezerviști voluntari.
Așadar, vârsta nu reprezintă un impediment. Nu reprezintă un impediment nici faptul că ai sau nu pregătire militară anterioară.
Sigur că sunt diferențe. Cei care au o pregătire militară anterioară fac un număr mai mic de săptămâni de pregătire militară inițială pentru funcția pe care urmează să se încadreze.
De regulă, recrutarea se face la unitățile din zona în care își are domiciliul rezervistul voluntar. Atunci când el va face pregătire, nu va fi la distanță mare de casă. Există și drepturi materiale pe care trebuie să le luăm în seamă.
În definitiv, 11 luni și jumătate se primește o indemnizație fără să se participe la pregătire și doar este pregătit să reacționeze dacă unitatea militară îl convoacă pentru o misiune la pace sau pentru situațiile mai complexe ale stărilor excepționale.
Deci 11 luni și jumătate primește această indemnizație care la ora actuală nu este foarte mare, dar poate deveni tentantă.
Adică luăm în calcul o sumă netă cam de 600 de lei în cazul unui soldat, gradat voluntar; 800 de lei în cazul unui maistru militar, subofițer; 1.000 de lei în cazul unui ofițer.
Iar pe perioada celor 15 zile de pregătire în unitățile militare unde sunt încadrați, rezerviștii voluntari sunt plătiți pentru o jumătate de lună, similar militarilor în activitate potrivit funcțiilor pe care le ocupă.
Și mai este un avantaj de care trebuie să ținem seamă. Asociația Ofițerilor în Rezervă din România are aproape 400 de rezerviști voluntari din toate categoriile de personal.
O modificare a statutului ne-a permis un asemenea lucru pentru că vrem să cunoaștem problematica pe corpuri, nu numai la nivelul ofițerilor.
Pe corpuri înseamnă soldații/gradați voluntari, maiștrii militari, subofițerii și ofițerii rezerviști voluntari.
Trebuie să avem în vedere două lucruri. E și o motivație financiară, mai ales în privința celor tineri, în privința celor care nu și-au găsit un job permanent, dar mai este un lucru.
Eu cred că vom ajunge și la acea etapă în care civiliul american spune cu mândrie „sunt căpitan sau maior în rezervă“. Ei spun lucrul acesta și sunt convins că vom ajunge și în România în asemenea postură.
Eu sper că, într-o bună zi, vom avea și politicieni, mai ales dintre cei care decid în privința apărării și securității, care să-și prezinte CV-ul și din punctul de vedere al posturii de rezervist voluntar pentru că, iată, vârsta este extrem de permisibilă din acest punct de vedere.
Cât ar fi de eficienți rezerviștii pe care îi avem la ora actuală în cazul unui conflict militar?
Rezerva voluntară reprezintă o direcție de dezvoltare în privința rezervei operaționale.
Marea problemă pe care o are Armata României este rezerva operațională care înseamnă rezerva din planurile de mobilizare.
Rezerva din planurile unităților este alcătuită din cei care au făcut pregătire militară până în 2007.
Dar timpul acționează împotriva noastră.
O altă problemă serioasă este aceea că, din 2007, de când au terminat armata, nu au mai participat la nicio perioadă de pregătire.
Ori, dacă un rezervist din planul de mobilizare și completare al unei unități, care la ora actuală se dotează cu un compex de luptă pe care îl putem defini prin transportorul de trupe Piranha V, pentru acela Piranha V va fi o necunoscută, chiar dacă noi, într-o situație excepțională, pornind de la starea de asediu, îl chemăm să completeze unitățile militare.
Ce este de făcut pentru a nu se ajunge iar la serviciul militar obligatoriu?
Trebuie să existe o accelerare a deciziilor politice, astfel încât Legea de pregătire a populației pentru apărare, care întârzie nepermis de mult, să fie adoptată.
De aproape doi ani de zile circulă între ministere pentru avizare. Nu a ajuns nici la această dată în Parlament, pentru că aduce elemente noi prin care se poate reface rezerva Armatei Române.
Pe lângă rezerva voluntară despre care am discutat, această lege mai aduce următorul element: pregătirea la pace a rezerviștilor din planul de mobilizare.
Aceștia vor fi convocați la pregătire, până la 15 zile, astfel încât și ei să cunoască tehnica nouă care a intrat în dotarea unității, să cunoască noile modalități de desfășurare a unei acțiuni militare ș.a.m.d.
De aceea e nevoie de amendarea Legii pregătirii populației pentru apărare.
Aceasta mai introduce și un alt element important și anume serviciul militar voluntar în termen. Timp de 4 luni, dacă rămâne această prevedere în lege, serviciul militar voluntar va permite refacerea bazei rezerviștilor.
Cele trei căi pe care le-am identificat și care ne sunt la îndemână ne dau o șansă să refacem rezerva pe baze voluntare.
Dacă nu reușim să refacem rezerva pe baze voluntare, și asta înseamnă o preocupare la nivel național, inclusiv media, atunci, mai ales într-o agravare a stării de securitate vom fi obligați să recurgem la reluarea serviciului militar obligatoriu.
