„Vom trece cu bine prin această grea încercare dacă luăm imediat cele mai drastice măsuri și înțelegem cu toții că severitatea lor este pe măsura gravității perioadei pe care o traversăm“, anunța șeful statului.
Urmau două luni în starea de urgență, cu Armata pe străzi și declarația pe proprie răspundere, apoi starea de alertă, prelungită până în prezent.
Școlile au fost închise, a fost suspendată activitatea comercianților, angajații au început munca de la domiciliu, instituțiile statului au început să accepte trimiterea documentelor pe email.
Măsurile restrictive au fost contestate de o parte a românilor, care au negat existența COVID-19 și au acuzat o conspirație a statului.
Legiferarea prin OUG-uri a dus, între altele, la anularea amenzilor, ceea ce a dat putere vocilor conspiraționiste.
De altfel, pe fondul nemulțumirii privind restricțiile, a intrat în Parlament, în decembrie 2020, formațiunea extremistă AUR.
În 16 martie 2020, în România erau 168 de cazuri de COVID-19 și 36 de dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor.
Șase zile mai târziu, în România a fost raportat și primul deces de COVID-19, al unui bărbat de 67 de ani din Filiași, care a murit la Craiova.
Doi ani mai târziu, sunt peste două milioane de infectări raportate oficial și peste 60.000 de decese asociate COVID-19.
Un raport UE despre gestionarea pandemiei a arătat că România a impus rapid măsuri la apariția primelor cazuri COVID-19, însă, pe măsură ce pandemia s-a extins, capacitatea de testare a rămas redusă, iar sistemul medical a fost depășit.
Și campania de vaccinare anti-COVID,-19 începută în urmă cu un an, a înregistrat un eșec, România reușind să vaccineze cu două doze doar 40 la sută din populație, la începutul lui februarie 2022.
În continuare, 65% din populație crede că pandemia a fost provocată de elitele globale pentru a impune controlul asupra lumii, conform unui sondaj recent al Inscop.
Rusia ocupă Crimeea
16 martie 2014: Are loc referendumul din Crimeea, Ucraina, după ce Rusia ocupase, în februarie, Parlamentul și Guvernul din Simferopol, capitala peninsulei, profitând de instabilitatea din țară.
Președintele pro-rus Ianukovici refuzase să semneze Acordul de Asociere cu UE, declanșând proteste masive. Cu 95,5% dintre voturi, alegătorii au votat pentru alipire, rezultatul fiind pus sub semnul întrebării de Occident.
Anexarea Crimeei i-a adus Rusiei sancțiuni, iar în estul Ucrainei continuă conflictul, în prezent existând temeri privind o invazie rusă în Ucraina.
„Stop murder!“
2 martie 1989: Brașoveanul Liviu Corneliu Babeș își dă foc pe pârtia Bradul din Poiana Brașov, în semn de protest față de regimul comunist și față de măsurile luate după revolta muncitorilor de la uzina de autocamioane „Steagul Roșu“, din 15 noiembrie 1987.
Acesta a purtat o pancartă pe care a scris „Stop murder! Auschwitz = Brașov“. A murit după câteva ore. Turiștii străini aflați pe pârtie alertează Europa Liberă, care difuzează informația.
Dezastrul de la Fukushima
11 martie 2011: Un cutremur de 9 grade pe scara Richter lovește coasta de nord-est a Japoniei, schimbând axa Pământului cu 10 cm și declanșează un tsunami care mătură insula Honshu, omorând peste 18.000 de oameni.
Cele două dezastre afectează centrala nucleară de la Fukushima, unde au loc explozii, incendii și scurgeri de radiații, după avarierea a patru din cele șase reactoare nucleare.
Este considerată cea mai gravă criză nucleară după Cernobîl. Peste 150.000 de oameni sunt obligați să evacueze zona.
