Cine a fost primul român care a mers cu trenul? Apariția acestuia și a căilor ferate a revoluționat atât călătoriile, cât și transportul mărfurilor. Iar primul compatriot care a urcat într-un tren a făcut-o la doar un an după inaugurarea primei căi ferate din lume.
Cine a fost primul român care a mers cu trenul? Când s-a inaugurat prima cale ferată în România?
Chiar dacă în ziua de azi pare un lucru banal, apariția căilor ferate și a trenurilor a fost o adevărată revoluție pentru transportul de mărfuri și de persoane.
Iar oamenii au privit cu uimire primele locomotive și vagoane ce-i puteau duce pe distanțe foarte mari în timpuri record pentru acele vremuri. E drept, unii se temeau să meargă, fiind convinși că acel „monstru” nu are cum să se deplaseze pe cele două șine înguste.
Istoria consemnează faptul că prima cale ferată din lume a apărut în 1830, între oraşele englezeşti Liverpool şi Machester.
Citește și: Cine a fost primul sportiv român care a participat la Jocurile Olimpice. Ce i-au făcut comuniștii
A fost și ruta pe care avea să călătorească şi primul român din istorie care s-a urcat în mijlocul de transport revoluţionar al secolului 19.
Astfel, la 27 octombrie 1831, în trenul ce făcea legătura între Liverpool şi Manchester a călătorit și românul Petrache Poenaru.
Dacă numele vi se pare cunoscut, aceasta este pentru că el este mai cunoscut pentru inventarea stiloului.
„Am făcut această călătorie cu un nou mijloc de transport, care este una dintre minunile industriei secolului… douăzeci de trăsuri (Poenaru se referea la vagoane) legate unele de altele, încărcate cu 240 de persoane sunt trase deodată de o singură mașină cu aburi”, avea să spună inventatorul după faimoasa călătorie., conform adevarul.ro.
Petrache Poenaru a fost una dintre cele mai interesante figuri ale secolului 19. S-a născut la 10 ianuarie 1799, în comuna vâlceană Beneşti, într-o familie veche de boieri.
După ce s-a înscris la o şcoală din Craiova şi-a continuat, la vârsta de 19 ani, studiile în Bucureşti la Colegiul Naţional Sf.Sava, dar a învăţat şi în străinătate.
S-a alăturat Revoluției de la 1821, devenind secretarul personal al lui Tudor Vladimirescu. Dar liderul pandurilor își dă seama că Poenaru nu are calități de luptător și îl sfătuiește să-și caute vocația, oricare ar fi ea.
Petrache Poenaru - Foto: Arhiva
După înăbușirea mișcării revoluționare, Petrache Poenaru pleacă la Viena, apoi la Paris. În 1822 ajunge la Berlin, cu o bursă de studii.
Așa se face că, la 25 mai 1827 obține la Paris Brevetul numărul 3208 pentru „Condeiul portăreț fără sfârșit, alimentându-se însuși cu cerneală”. Adică, stiloul de astăzi. La poenaru el arăta ca o pană mare de lebădă căreia românul îi atașase un rezervor cu cerneală.
Din păcate, meritul pentru acestă invenție îi este atribuit inginerului american Lewis Edson Waterman.
Acesta a preluat ideea românului transfomându-o, abia în 1884, într-un stilou ce se putea umple prin intermediul peniței, producând un flux mai sigur de cerneală.
Citește și: Drama primului fotbalist român dorit de Real Madrid. Avea picioarele paralizate în ultimele zile
Întors în ţară, din 1832 şi până în 1848, Petrache Poenaru a fost numit directorul Eforiei Şcoalelor Naţionale, un fel de ministru al învăţământului al zilelor noastre și a încercat să pună în aplicare tot ce cunoscuse bun în ţările în care studiase.
A înființat cât mai multe şcoli primare astfel ca şi copiii oamenilor săraci să poată învăţa carte şi a înfiinţat primele biblioteci şcolare din ţară, cea mai mare fiind cea de la Colegiul Sf.Sava compusă din 10.000 de volume, potrivit sursei citate.
A fost și cel care a înființat Şcoala de Agricultură și ferma model de la Pantelimon. Astfel, prin crearea Şcolii de Agricultură de la Pantelimon în anul 1835 el a pus bazele învăţământului agricol în România,
În 1870, Petrache Poenaru a fost ales membru al Academiei Române și a decedat cinci ani mai târziu, la vârsta de 76 de ani.
Între timp, calea ferată și trenurile și-au continuat expansiunea pe tot globul, ajungând și în țara noastră.
Prima cale ferată din lume a apărut în 1830, în Anglia - Foto: britannica.com
Prima cale ferată de pe actualul teritoriu al României a fost făcută în Banat, aflat pe atunci sub ocupația Imperiului Austriac.
Pe 20 august 1854 să fie inaugurată linia Oraviţa -Baziaş, ce avea o lungime de 62,5 de kilometri. Inițial, ea a fost folosită doar pentru transportul cărbunelui extras din zona Munților Aninei.
Dar, după doi ani, în septembrie 1856, linia dintre Oraviţa şi Baziaş a fost deschisă și pentru transportul pasagerilor, potrivit cfr.ro.
Următoarea a fost calea ferată ce asigura călători pe relația Cernavodă – Constanţă, inaugurată în 1860.. Dar și aceasta a fost construită de un imperiu străin, cel otoman, care stăpânea la acea vreme Dobrogea.
După înglobarea acestei regiuni la România, în urma Războiului de Independență din 1877-1878, statul român a răscumpărat, în 1882, această cale ferată.
Prin urmare, prima linie ferată construită pe teritoriul vechi al Româniai avea să fie, de fapt, București - Giurgiu.
Proiectul acesteia a pornit în 1864, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, dar cum lucrările au fost întârziate din cauza abdicării domnitorului, inaugurarea ei a avut loc pe 19 octombrie 1869, când domnitor era Carol I.
Primul tren care a circulat pe aceată cale ferată a fost denumit „Trenul de onoare Michaiu Bravul”, în cinstea lui Mihai Viteazul.
Potrivit presei vremii, trenul avea trei vagoane şi pentru inaugurare au fost adresate 72 de invitaţii, în special oficialităţilor.
Dar mulţi dintre cei invitaţi au refuzat să urce, însă, în tren, de teamă că acesta ar putea deraia, precizează adevarul.ro.
Citește și: Recunoașteți personajul? Nadia la paralele și ... la inele. Primul gimnast român campion mondial
Distanţa dintre Giurgiu şi Bucureşti, de aproximativ 67 de kilometri, a fost realizată, acum 155 de ani, într-o oră şi jumătate, cu o viteză medie de aproximativ 45 de kilometri pe oră.
După succesul obţinut în urma deschiderii rutei Bucureşti – Giurgiu, pe teritoriul românesc au mai apărut ulterior și rutele Pitești - București - Buzau - Galați - Tecuci - Roman, Pitești - Vârciorova, Roman - Ițcani, Pașcani - Iași sau Verești - Botoșani.
Dar, pentru itorie, Petrache Poenaru a rămas primul român care a folosit acest mijloc nou de transport, acum 193 de ani.
