Medicul Mihaela Bilic spune că meselurile sunt o sursă nutrițională bună. „Gustoase, concentrate în nutrienti și în calorii, mezelurile sunt de fapt o supercarne. În loc să le apreciem, am ajuns să ne temem de ele. Cine a stricat reputația mezelurilor? Nitriții!”
Aceasta a explicat ce sunt acești nistriți și care este rolul lor: „Pentru a conserva alimentele și în special carnea, oamenii au folosit diferite metode: sărare, fierbere, afumare, uscare. Pe lângă sare, de sute de ani s-a folosit salpetru- un nitrat de sodiu care se transformă în nitriți și permite păstrarea calității cărnii”.
Citește și: Greșeala care i-a făcut pe foarte mulți americani obezi. Diferența dintre iaurtul simplu și budincă
Deși oamenii se feresc de aceste substanțe numite „nitriți”, au un rol important nu doar pentru păstrarea alimentelor, dar împiedică și apariția unor boli. „Nitriții joacă un rol esențial în prepararea mezelurilor, împiedică dezvoltarea unor bacterii periculoase pentru sănătate cum ar fi botulismul, salmonela și listeria. Pe lângă siguranța alimentară, nitriții blochează oxidarea cărnii și dau o culoare roz produselor fierte tip șuncă sau parizer”.
Citește și: Cum scăpăm de constipația cronică. Sfatul medicului: Ciocolata și migdalele, suplimente eficient
Mihaela Bilic mai spune că nitriții ajută și la „aroma plăcută a mezelurilor și le protejează de râncezire. În Europa utilizarea nitriților este reglementată la o doză maximă de 150 mg nitriți pentru 1kg de produs”.
Și totuși, mezelurile și nitriții au o reputație foarte proastă. Medicul Bilic explică de ce. „ În anumite condiții nitriții se leagă de fierul hemic din carne și formează nitrozamine, compuși cu potențial cancerigen. Studiile medicale au demonstrat legătura dintre consumul de nitriți/ nitrați și riscul de cancer colorectal”.
Acest lucru nu înseamnă să nu mai consumăm deloc mezeluri. Ca în cazul oricărui aliment, mezelurile trebuie mâncate cu moderație. „Autoritățile sanitare au recomandat reducerea consumului de nitriți din alimente: limitarea cantității de carne procesată la 150g/ săptămână și scăderea consumului de carne roșie la 500g/săptămână” declară doctorul.
Însă nu doar în carne găsim această substanță, avertizează medicul Mihaela Bilic. „ Nitriții se formează natural prin oxidarea azotului sub acțiunea microorganismelor din plante, apă și sol. Cea mai mare concentrație de nitriți o găsim în legumele cu frunze și în rădăcinoase: ridiche, țelină, morcov, sfeclă, spanac, salată, fasole verde și mazăre”.
„Apa de băut reprezintă 25% din aportul total de nitriți, iar carnea și mezelurile o mică parte. Data viitoare când puneți șunca la colț pentru conținutul de nitriți, gândiți-vă că țelina e la fel de vinovată”, a încheiat Mihaela Bilic pe pagina sa de Facebook.
