România este în pericol să piardă foarte mulți bani din cauza pensiilor speciale. Guvernul le-a majorat deși cheltuielile cu acestea trebuiau reduse pentru ca cererea nr 3 de plată să fie avizată de Comisia Europeană.
Știm deja că indexarea pensiilor a fost anulată, după cum se știe. Cresc, în schimb, pensiile speciale cu sume considerabile, în urma unei decizii CCR, pe care guvernul trebuie s-o pună în practică.
Newsweek a scris recent despre această decizie.
Citește și: Pensii mai mari cu sume de 1.000 și 2.000 lei. CCR a decis, guvernul aprobă. Cine ia bani? DOCUMENT
Pensionarii speciali au pensii de 20.000 de lei.
UE lasă România fără miliarde de € pentru că nu a tăiat pensiile speciale. Guvernul le-a majorat
Comisia Europeană a emis marţi o evaluare preliminară a jaloanelor pe care trebuia să le îndeplinească România pentru a-i fi avizată cererea de plată nr. 3, constatând că jalonul privind reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale se adaugă celorlalte cinci neîndeplinite.
Până în prezent, 68 dintre cele 74 de jaloane şi ţinte au fost evaluate pozitiv în cadrul acestei cereri, care se ridică la două miliarde de euro (fără prefinanţare) în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, elementul central al NextGenerationEU, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.
UE lasă România fără miliarde de € pentru că nu a tăiat pensiile speciale. Guvernul le-a majorat - Foto: freepik (rol ilustrativ)
A treia cerere de plată a României include etape-cheie în 37 de reforme și 17 investiții menite să genereze schimbări pozitive pentru cetățeni și întreprinderi, cu accent pe tranziția verde și cea digitală, transportul durabil, renovarea
energetică, impozitarea și pensiile, mediul de afaceri, mobilitatea urbană, turismul și cultura, asistența medicală, reformele sociale, buna guvernanță, educația, precum și gestionarea deșeurilor de apă și a pădurilor.
Printre măsurile emblematice din prezenta cerere de plată se numără:
Reforma pieței energiei electrice: În prezent, este în vigoare un nou cadru legislativ pentru stimularea investițiilor în eficiența energetică în industrie. Aceasta elimină barierele din calea contractelor de performanță energetică, introduce supravegherea pieței și stabilește noi standarde pentru eficiența energetică și instrumentele financiare ecologice.
Reforma regimului fiscal special pentru microîntreprinderi: O nouă lege reduce treptat regimul fiscal special, creând un sistem fiscal mai echitabil, mai simplu și mai transparent pentru microîntreprinderi.
Investiții în eficiența clădirilor: Au fost semnate contracte pentru renovarea în vederea eficienței energetice și renovarea integrată a clădirilor rezidențiale și publice.
Citește și: CCR anulează o ultimă șansă de creștere a pensiilor. O categorie de pensionari, defavorizată
CE activează procedura de suspendare
Astăzi, Comisia a constatat, de asemenea, că jalonul 215 („Intrareaîn vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”) nu este îndeplinit în această etapă.
Acest jalon se adaugă altor cinci jaloane din cea de a treia cerere de plată a României, pe care Comisia le-a evaluat ca fiind nesatisfăcute în comunicarea sa din 15 octombrie 2024.
Aceste repere includ investiții pentru modernizarea infrastructurii feroviare și dezvoltarea rețelei de transport subteran din București și Cluj-Napoca, precum și reforme pentru managementul bazat pe performanță în domeniul transporturilor, îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor energetice de stat și operaționalizarea politicilor de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat.
Prin urmare, Comisia activează procedura de „suspendare a plăților”, astfel cum se subliniază în Regulamentul privind MRR. Această procedură oferă României mai mult timp pentru a îndeplini aceste jaloane restante, primind în același timp plăți parțiale pentru jaloanele care au fost finalizate cu succes.
Citește și: Pensiile restante vor fi aduse la zi. Ce anunț a făcut Șeful Casei de Pensii: Procesăm din decembrie
Etapele următoare
Comisia a transmis evaluarea sa preliminară pozitivă a jaloanelor și a țintelor atinse Comitetului economic și financiar (CEF), care are la dispoziție patru săptămâni pentru a-și da avizul.
În același timp, Comisia a informat România cu privire la motivele pentru care consideră jalonul 215 nesatisfăcut. România are la dispoziție o lună pentru a-și prezenta observațiile Comisiei. După primirea avizului CEF și examinarea observațiilor României, Comisia va adopta o decizie de plată, declanșând plata către România.
În cazul în care Comisia, după examinarea observațiilor României, își menține evaluarea potrivit căreia anumite jaloane nu sunt îndeplinite, o parte din plată va fi suspendată.
Cuantumul suspendat va fi stabilit prin aplicarea metodologiei Comisiei pentru suspendările plăților (prezentată în anexa II la comunicarea publicată la 21 februarie 2023), care se aplică tuturor statelor membre. Din acel moment, România va avea la dispoziție o perioadă de șase luni pentru a îndeplini obiectivele de etapă restante. La sfârșitul acestei perioade, Comisia va evalua dacă aceste jaloane au fost atinse în mod satisfăcător. În caz afirmativ, aceasta va ridica suspendarea și va efectua plata sumei suspendate.
Planul de redresare și reziliență al României include o gamă largă de măsuri de investiții și de reformă. Planul va fi finanțat cu 28,5 miliarde EUR, din care 13,6 miliarde EUR sub formă de granturi și 14,9 miliarde EUR sub formă de împrumuturi.
