Tipul nou de carne artificială creat de cercetători. Pe măsură ce populația lumii continuă să crească, la fel se întâmplă și cu presiunea asupra mediului. Nu în ultimul rând, printre factorii de stres se numără producția de alimente, în special întinderile mari de teren și de apă necesare pentru cultivarea animalelor.
Tipul nou de carne artificială creat de cercetători. Ce se întâmplă cu produsul în România?
Deși se află încă la început, carnea cultivată în laborator ar putea fi un mijloc de a reduce această presiune - iar oamenii de știință din Coreea de Sud tocmai au găsit un mod inovator de a o produce.
Aceștia au inventat un nou aliment hibrid, format din celule de grăsime și mușchi de bovine cultivate în interiorul unor boabe de orez.
Rezultatul seamănă cu o combinație ciudată de carne tocată și orez, de boabe roz și lipicioase.
Dar, potrivit echipei conduse de inginerul biomolecular Sohyeon Park de la Universitatea Yonsei din Seul, acest amestec este bogat în nutrienți. Aceasta și-a publicat descoperirea în revista Matter.
Deși producția sa actuală necesită un pic de muncă, ar putea într-o zi să ușureze presiunea alimentară de care pomeneam.
„Imaginați-vă că putem obține toate substanțele nutritive de care avem nevoie din orezul proteic cultivat cu celule. Orezul are deja un nivel ridicat de nutrienți, dar adăugarea de celule provenite de la animale îl poate spori și mai mult”, spune Park.
Citește și: Primele fripturi din carne de vită cultivată în laborator au primit undă verde pentru comercializare
Orezul este format în proporție de aproximativ 80% din amidon, restul de 20% fiind proteine și alți nutrienți.
Este un aliment de bază excelent, dar cercetătorii s-au gândit că ar putea exista o modalitate de a-l face să fie și mai eficient.
Park și colegii săi s-au gândit că, fiind atât de poros, orezul ar putea avea rolul de „schelă” pe care celulele animale crescute în laborator pot construi țesuturi.
În primul rând, au acoperit boabele de orez cu gelatină de pește alimentară și enzime alimentare, pentru a ajuta celulele să găsească loc de dezvoltare, pentru a maximiza cantitatea de material celular care se agață de orez și crește pe el.
Apoi au însămânțat boabele de orez cu celule stem de mușchi și grăsime de vacă și le-au lăsat să crească într-un vas Petri, timp de 9-11 zile.
La sfârșitul perioadei de cultivare, cercetătorii au testat orezul pentru a-i studia structura și conținutul nutrițional. Ei au descoperit că hibridul de orez cu carne de vită era atât mai ferm, cât și mai fragil decât orezul obișnuit.
Carnea cu orez obținută de cercetătorii sud-coreeni - Foto: Yonsei University
Mai important a fost modul în care s-a schimbat profilul nutrițional al orezului. Orezul hibrid a avut un conținut semnificativ mai mare de proteine și grăsimi - cu 8% mai multe proteine și cu 7% mai multe grăsimi - decât orezul netratat.
Poate părea puțin, dar, cu ajutorul unor ajustări, ar putea crește și mai mult. În forma actuală, orezul cu carne (sau carnea cu orez) ar fi mai puțin costisitor de produs decât carnea de vită pe gram de proteine, atât din punct de vedere al emisiilor, cât și al banilor.
Echipa a calculat că producția de orez hibrid produce 6,27 kilograme de dioxid de carbon la 100 de grame de proteine.
Asta, în timp ce carnea de vită eliberează 49,89 kilograme de dioxid de carbon la 100 de grame de proteine.
Citește și: Care este originea sarmalelor ? Cât sunt de românești? Ce țări își asumă inventarea lor?
În plus, costul orezului hibrid pentru consumator ar fi de aproximativ 15% din prețul cărnii de vită pe kilogram.
Iar modificările aduse profilului de aromă al orezului ar putea fi și ele interesante. Echipa a descoperit că mușchiul și grăsimea de vită au adăugat diferiți compuși olfactivi orezului, ceea ce ar putea fi interesant pentru bucătarii care ar experimenta gătirea produsului.
Ceea ce rămâne acum este ca specialiștii să perfecționeze procesul de producție pentru a reduce timpul necesar pentru a produce orez hibrid.
De asemenea, echipa ar putea să experimenteze maximizarea absorbției materialului celular în boabele de orez, care sunt remarcabil de receptive la acest proces.
„Nu mă așteptam ca celulele să crească atât de bine în orez. Acum văd o lume de posibilități pentru acest aliment hibrid pe bază de cereale.
Într-o zi ar putea servi ca ajutor alimentar pentru foamete, rație militară sau chiar hrană spațial”, a mai spus Park.
Carnea artificială, cunoscută și sub numele de carne crescută în laborator sau carne in vitro, reprezintă o alternativă la carnea tradițională obținută prin sacrificarea animalelor.
Aceasta este o tehnologie inovatoare care implică producerea de țesut de carne în medii de laborator, fără a implica creșterea și sacrificarea animalelor.
Scopul acestei tehnologii este de a furniza o sursă sustenabilă de carne care să reducă impactul negativ al industriei tradiționale a cărnii asupra mediului, să asigure o aprovizionare mai eficientă și să respecte preocupările legate de bunăstarea animală.
În anul 2013 a apăru primul burger artificial de vită. Preparat şi degustat la Londra, burger-ul cântărea 142 de grame, iar procesul de creare a costat 250.000 de euro, conform ceconsum.eu.
El a fost creat de o echipă de cercetători de la Universitatea Maastricht din Olanda. De atunci despre carnea cultivată în laborator sau carnea artificială se vorbește din ce în ce mai mult.
Citește și: Carnea de porc românească, un aliment de lux. E cea mai scumpă din UE. Ireal cât costă acum un kg
În caz că vă întrebați dacă produsul va ajunge, la un moment dat, și în România, răspunsul este „nu”. Încă din tomna anului trecut, parlamentarii au adoptat o modificare a legii cărnii, astfel încât astfel de produse, create în laboraor, să nu ajungă pe piața noastră.
„Suntem hărăziți de bunul Dumnezeu să avem încă o agricultură spre tradițional, să avem ce produce. Românii cresc porci pe bătătură, mănâncă cârnați”, a declarat George Scarlat, președintele comisiei de agricultură din Senat, potrivit stirileprotv.ro.
Pentru cei care nu vor respecta regulile, amenzile pleacă de la 20.000 de lei.
