Pateul vegetal sau de post este unul dintre cele mai consumate alimente de către români, însă și unul dintre cele mai nocive. Iată de ce NU trebuie să mai mănânci!
Ce se întâmplă în corpul tău atunci când mănânci pateu vegetal? De ce să NU îl mai consumi în post?
Pateurile vegetale din comerț sunt adesea percepute ca o alternativă sănătoasă la cele tradiționale, însă realitatea este cu totul alta. Deși etichetele lor pot conține promisiuni precum „natural”, „fără colesterol” sau „100% vegetal”, aceste produse sunt departe de a fi benefice pentru sănătate.
Consumul frecvent al acestora poate avea efecte negative asupra organismului, mai ales din cauza ingredientelor ultra-procesate, a grăsimilor nesănătoase și a conținutului ridicat de sare și aditivi.
Citește și: Alimentul pe care-l consumi zilnic și te îmbolnăvește! Medic Virgiliu Stroescu: „Nu sunt pentru noi”
Multe dintre aceste produse conțin uleiuri rafinate, precum cel de palmier sau de floarea-soarelui, care sunt greu de metabolizat și favorizează inflamațiile în corp.
În plus, pentru a imita textura pateurilor clasice, se folosesc emulgatori, agenți de îngroșare și conservanți care pot deregla digestia și sănătatea ficatului. Monoglutamatul de sodiu (MSG), frecvent întâlnit în aceste produse, este un potențiator de aromă care stimulează artificial apetitul și poate cauza dureri de cap sau oboseală.
Ce probleme de sănătate pot provoca pateurile vegetale?
Datorită conținutului ridicat de soia procesată și amidon modificat, pateurile vegetale pot provoca balonare, crampe abdominale și probleme digestive.
Persoanele cu un stomac sensibil pot experimenta reflux gastric sau arsuri din cauza aditivilor și a condimentelor sintetice folosite pentru a îmbunătăți gustul. În plus, consumul regulat de produse ultra-procesate poate contribui la creșterea nivelului de zahăr din sânge, favorizând apariția diabetului de tip 2.
Citește și: Pericolul din farfurie: de ce să nu mai mănânci niciodată carne roșie gătită la temperaturi ridicate
Pateurile vegetale conțin adesea grăsimi trans și hidrogenate, care afectează sănătatea cardiovasculară. Aceste grăsimi cresc colesterolul „rău” (LDL) și pot crește riscul de hipertensiune și boli de inimă.
De asemenea, ficatul este suprasolicitat în procesarea aditivilor și a conservanților, ceea ce pe termen lung poate contribui la steatoza hepatică (ficat gras).
