Cele 27 de state UE au decis prin vot, la sfârșitul lunii martie 2023, interzicerea comercializării de autoturisme noi cu motoare termice, pe benzină, motorină, deci inclusiv hybrid, GPL sau GNC, din 2035, cu excepția celor care vor funcționa cu e-fuels, cu combustibili sintetici neutri din punct de vedere al emisiilor de CO2.
Vânzările de mașini electrice în UE au crescut de 3 ori mai repede decât numărul stațiilor de încărcare
În 7 ani, vânzările de mașini electrice (BEV) au crescut de 17 ori la nivelul UE, în ciuda crizelor suprapuse (pandemie, penurie de cipuri și componente, război etc.). Dacă în 2016 erau înmatriculate 118.542 de vehicule alimentate la priză, în 2020 s-a depășit pragul psihologic de un milion iar acum sunt deja peste 2 milioane de mașini electrice înregistrate în UE, având în vedere că la sfârșitul lui 2022 erau 1.996.738 unități, conform datelor ACEA – Asociația Constructorilor Europeni de Automobile. Iar dacă adunăm și mașinile plug-in hybrid sărim de 3 milioane de automobile care au nevoie de încărcare.
Cota de piață a BEV-urilor a ajuns la 12,1% în UE la sfârșitul anului trecut, marcând o creștere cu 3 puncte procentuale față de 2021. Și Germania este prima țară din Europa cu peste un milion de mașini electrice pe străzi.
Acum, după ce UE a pus clar cruce vânzărilor de mașini noi cu motoare termice din 2035, trendul ascendent al pieței de automobile cu prelungitor se va amplifica și mai puternic în următorii ani.
Însă infrastructura publică de stații de încărcare nu ține pasul. Este cu mult în urmă și deja au apărut cazuri în care proprietarii de mașini electrice au fost nevoiți să piardă ore bune la coadă pentru a face plinul.
Numărul de stații de încărcare publice a crescut doar de 6 ori între 2016 și 2022, la nivelul Uniunii Europene, de la 77.038 stații în urmă cu 7 ani, la 479.396 la finele anului trecut.
În România, numărul mașinilor electrice înmatriculate a ajuns la 27.596, la nivelul lunii februarie 2023, după ce anul trecut au fost înregistrate la fel de multe mașini electrice ca în ultimii 10 ani cumulat, și crește.
Rețelele de încărcare se dezvoltă și ele, dar greoi. Numărul total al locațiilor de încărcare a ajuns la 1.658, potrivit datelor ACEA, ceea ce înseamnă că circa 17 mașini se bat pe un prelungitor public. Media europeană e de 7.
42% din stațiile de încărcare din UE, în două țări
În două țări care ocupă mai puțin de 10% din suprafața „bătrânului continent“, Olanda și Germania, se află, în momentul de față, 42% din stațiile de încărcare din UE, conform datelor ACEA.
Olanda are cea mai dezvoltată infrastructură de încărcare - 111.821 stații, deși se întinde pe o suprafață de două ori mai mică decât Austria, de exemplu, și de aproape șase ori mai mică decât România. Iar Germania e pe locul 2, cu 87.674 de stații.
34,4 milioane
de mașini electrice (BEV) și
13,7 milioane de plug-in
hybrid-uri (PHEV) vor avea
nevoie de curent în 2030
ACEA arată cu degetul infrastructura publică de încărcare din România, ca spre o oaie neagră, deși în comparație cu alte state europene nu stăm chiar rău.
Motivul? În țara noastră numărul de stații de încărcare (1.658) este de aproape 70 de ori mai mic decât în Olanda, care are o suprafață de 6 ori mai mică.
În Ungaria sunt 3.622 de stații, de peste două ori mai multe decât în România, deși are o suprafață de 2,5 ori mai mică. Iar raportat la suprafață, și Bulgaria stă mai bine, cu 1.091 stații.
De asemenea, conform statisticilor, în România, șoferii de automobile cu încărcare la priză au acces la 1,7 prelungitoare per 100 de kilometri de drum, în timp ce în Olanda există 64 de prelungitoare per 100 de kilometri.
Pe hârtie sau din vorbe, autoritățile de la București au în plan construirea a 30.000 de stații de încărcare pentru mașinile electrice.
În PNRR, de pildă, figurează construirea a 2.896 de puncte de reîncărcare de înaltă putere pe rețeaua de drumuri naționale și autostrăzi, conform strategiei CNAIR, 13.283 de puncte de reîncărcare finanțate prin componenta „Fondul Local“ de Ministerul Dezvoltării, din care 13.200 de puncte de încărcare de înaltă putere și 83 de puncte de încărcare de putere normală și 2.000 de puncte de reîncărcare finanțate prin componenta „Valul Renovării“ de Ministerul Dezvoltării. Dar o strategie clară și coordonată nu prea există.
Radiografia infrastructurii de stații de încărcare din România: 76% au un singur prelungitor, majoritatea sunt de putere mică
Infrastructura de stații de încărcare din România a crescut cu aproximativ 300 de puncte pe an în intervalul 2019 - 2022, conform raportului „Romanian E-Mobility Index“, realizat de firma germană de consultanță Roland Berger.
76% dintre stațiile de încărcare au însă un singur prelungitor, iar 58% sunt de putere mică, de cel mult 22 kW. La o astfel de stație, o mașină electrică compactă, cu o baterie de 60 kW, de exemplu, se încarcă în aproximativ 3 ore și riscul de a sta la coadă este foarte mare.
Foto: Profimedia Images
40% dintre locurile de încărcare au cel puțin o priză rapidă, de 50 – 150 kW, dar în numai 2% din cazuri există superchargere cu viteze de peste 150 kW, care, dacă și mașina permite, pot face „plinul“ până la 80% din capacitatea bateriei și în circa 20 de minute.
O problemă importantă a infrastructurii de încărcare din România, ce reiese din studiul Roland Berger, este localizarea stațiilor. Majoritatea stațiilor sunt în zonele mallurilor, supermarketurilor și dealerilor auto din orașe, ceea ce înseamnă că, în multe cazuri, șoferii aflați în tranzit trebuie să se abată de la drum pentru a încărca și se traduce prin timp suplimentar pierdut.
Apoi, din punct de vedere al răspândirii geografice, în România există doar 9 județe cu peste 40 de locuri de încărcare: Cluj, Timiș, Bihor, Sibiu, Suceava, Iași, Brașov, Prahova și Constanța. Evident, plus București.
Dacă ai drum cu mașina electrică prin județe precum Giurgiu, Călărași sau Ialomița, de exemplu, trebuie să-ți planifici atent traseul, pentru că există maximum 10 puncte de încărcare.
UE impune stații de încărcare de minimum 150 kW la 60 km pe drumurile europene, România nu e pregătită
Uniunea Europeană a ajuns la un acord provizoriu privind dezvoltarea infrastructurii publice de stații de încărcare pentru mașinile electrice și de „pompe“ de alimentare cu hidrogen pentru a permite tranziţia către un transport cu emisii zero şi realizarea obiectivului CE de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030, care ar trebui să dea de gândit autorităților.
7 milioane
de stații de încărcare sunt
necesare până în 2030,
conform estimărilor ACEA.
UE ia în calcul 3,9 milioane,
acum există doar
aproape 500.000
Concret, planul prezentat de Comisia Europeană privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi (AFIR) stabileşte ţinte obligatorii pentru instalarea infrastructurii de reîncărcare electrică şi de realimentare cu hidrogen pentru sectorul rutier, care, dacă va fi votat, va fi literă de lege pentru toate țările membre, până în 2030.
185 kW
este puterea medie necesară a
stațiilor de încărcare calculată de
ACEA. Acum, în România există
doar câteva de 150 kW și mai mari,
restul sunt de 22 kW și 50 kW
Conform Comisiei Europene, următoarele ţinte principale legate de instalare vor trebui atinse între 2025 și 2030:
→ pentru fiecare autoturism electric cu baterie înmatriculat într-un anumit stat membru, infrastructura de reîncărcare accesibilă public trebuie să asigure o putere de ieşire de 1,3 kW.
→ din 60 în 60 de km, de-a lungul reţelei transeuropene de transport (TEN-T), trebuie instalate staţii de reîncărcare rapidă de cel puţin 150 kW începând din 2025.
42%
din stațiile de încărcare din UE
sunt concentrate în două țări:
Olanda – 111.821 stații și
Germania – 87.674 stații
De asemenea, planul UE prevede și staţii de încărcare dedicate vehiculelor electrice grele, cu o putere de ieşire de minimum 350 kW, instalate din 60 în 60 de km de-a lungul reţelei centrale TEN-T şi din 100 în 100 de km în reţeaua mai extinsă. Începând din 2025, până în 2030, trebuie să fie atinsă acoperirea completă a reţelei.
În plus, trebuie instalate staţii de reîncărcare în zone de parcare sigure şi securizate pentru reîncărcare pe timpul nopţii, precum şi în nodurile urbane pentru vehiculele de livrare.
Dar specialiștii trag un semnal de alarmă în ceea ce privește rețelele electrice de transport din țara noastră, care vor trebui să suporte dezvoltarea infrastructurii publice de încărcare pentru autovehiculele electrice. În mare parte, acestea sunt vechi, instabile și lipsite de putere.
EVconnect, una dintre cele mai extinse rețele private de stații de încărcare pentru vehicule electrice din România, a anunțat recent că va depăși pragul de 500 de stații până la sfârșitul anului 2023, urmând ca până în 2025 rețeaua să cuprindă cel puțin 3.000 de stații de încărcare pentru mașinile electrice.
Specialiștii EVconnect afirmă însă că „una dintre cele mai mari provocări în exploatare pentru menținerea funcționării corecte a stațiilor este dată de multe ori de instabilitatea rețelelor electrice, fluctuațiile constante de tensiune și rețeaua electrică învechită sau capacitățile insuficiente de putere, în special în zonele urbane central“.
Ce înseamnă și va însemna asigurarea unei capacități de încărcare de 1,3 kW pentru toate mașinile electrice înmatriculate în România solicitată de CE? La ora actuală, există 27.596 de mașini electrice în România (februarie 2023). Dacă fiecare ar „trage“ 1,3 kW din rețeaua publică de încărcare, ar însemna aproape 36.000 de kW, adică 36 MW.
În 2030 însă, dacă numărul automobilelor electrice va crește, să spunem, de 10 ori, rețeaua publică de încărcare va trebui să asigure o putere totală de ieșire de 360 MW. Iar dacă la orizontul anului 2035 numărul autoturismelor electrice va urca, să zicem, spre 25% din parcul auto național, adică la vreo 2,5 milioane, va fi nevoie de 3.600 MW.
Ca idee, acum, într-o zi de primăvară, conform datelor Transelectrica, consumul total național de energie electrică se ridică la circa 7.500 MW.
