În oraș sau zonele periurbane, autonomia în trafic real a mașinilor electrice se apropie de cifrele oficiale și, în unele cazuri, dacă șoferul nu se grăbește deloc și conduce super eficient, chiar, le poate depăși. Pe autostradă, însă, lucrurile stau cu totul diferit. Rezistența aerodinamică la viteza legală de 130 km/h și lipsa momentelor de recuperare a energiei la frânare, din cauza mersului constant, „seacă” bateriile.
Citește și: Cum omoară mașinile electrice și China producătorii auto tradiționali. Prețul mediu al EV, 55.800 €
Peste 50 de mașini electrice, testate pe autostradă: Una merge peste 400 km, doar 17 peste 300 km
Pentru ca cei care vor să facă pasul electric să nu fie surprinși după achiziție de autonomia oferită de mașinile electrice în trafic real pe autostradă, la o viteză de 130 km/h setată pe GPS, jurnaliștii de la L`argus au testat până la ora actuală peste 50 dintre cele mai apreciate modele de pe piață, pe același traseu și aproape în aceleași condiții meteo.
Rezultatul? O singură mașină electrică a mers peste 400 km și doar 17 au reușit să treacă de pragul psihologic de 300 km.
Mai „grav”, testele au arătat că autonomia utilă (80% la 10% din baterie), adică cea după care șoferii trebuie să se ghideze pentru a începe să caute o stație de încărcare pentru a face „plinul” cât mai repede, știut fiind faptul că cea mai rapidă încărcare e până la 80% din baterie, după care procesul încetinește, este, în general, de circa 240-250 km. Ceea ce înseamnă că, în regim de autostradă, după aproximativ 2 ore, trebuie să oprești să încarci minimum 30-40 de minute.
Citește și: VIDEO Rușii încep producția Dacia Logan MCV electrică. Se numește Lada e-Largus, are până la 163 cai
Protocolul de test pe autostradă pentru mașinile electrice stabilit de L`argus:
- autostrada A4 din Franța, între Bezu-Saint-Germain și Aire de Bussy-Saint-Goerges
- Distanța totală: 118 km
- Viteza setată pe GPS: 130 km/h
- Temperatură exterioară: 10 - 30 de grade Celsius
- O persoană, șoferul, în fiecare mașină
O singură mașină electrică din cele peste 50 testate a reușit să ofere o autonomie de peste 400 km pe autostradă, la 130 km/h. Este vorba despre Mercedes EQS 450+, care dispune de o baterie de 107,8 kWh și are un preț de bază de circa 110.000 de euro.
Apoi, partea superioară a clasamentului este dominată tot de mașini electrice de top, echipate cu baterii de mari dimensiuni.
Primele mașini electrice "rezonabile" din punct de vedere al prețului sunt Kia EV6 și Hyundai Ioniq 6, modele cu prețuri de bază pentru versiunile cu cele mai mari baterii de circa 60.000 de euro.
Citește și: 23 de mașini electrice, supuse la „Testul Frigului” în Norvegia. Autonomia reală, și cu 32% mai mică
La viteze de autostradă, autonomia mașinilor electrice scade cu până la 50% față de WLTP
Prelucrând datele obținute în urma testării a peste 50 de mașini electrice în regim de autostradă și comparându-le cu cifrele oficiale de consum, jurnaliștii L`argus spun că au ajuns la concluzia că „regula” este că autonomia reală la 130 km/h este, în general, circa 50% din autonomia mixtă WLTP.
Concret, scrie 400 km autonomie mixtă WLTP, pe autostradă autovehiculul va cere la priză după circa 200 km.
Din tabelul de mai sus, de exemplu, Hyundai Ioniq 6, cu baterie de 77 kWh, are o autonomie WLTP de 614 km, iar în testul pe autostradă a reușit să scoată 358 km. Volvo C40 Extended Range 82 kWh a mers 311 km în test la 130 km/h, autonomia WLTP e de 581 km.
Peste 50% din șoferii de mașini electrice regretă că au făcut pasul. Problemele? Scumpirea kW-ului la stațiile de încărcare și infrastructura de încărcare deficitară
În ciuda entuziasmului pentru mașinile electrice aflat la un nivel record, realitatea arată că tranziția energetică a parcului auto nu este lipsită de dificultăți. Clienții nu se îndreaptă către mașinile electrice atât de mult pe cât s-au așteptat și sperat politicienii și constructorii. Iar unii producători auto sunt chiar forțați să își revizuiască obiectivele și să ia în calcul din nou motoare pe benzină, de exemplu.
Un studiu realizat în Danemarca de start-up-ul Monta, specializat în gestionarea punctelor de încărcare pentru mașini electrice, arată că, la ora actuală, mai mult de 50% dintre proprietari regretă decizia de a renunța la automobilele pe benzină sau motorină. Aceștia enumeră o serie de motive, iar printre principalele nemulțumiri se numără scumpirea curentului la stațiile de încărcare și infrastructura de încărcare deficitară, informează autojournal.fr.
Concret, 54% dintre posesorii de mașini electrice intervievați de Monta au declarat că regretă decizia lor.
Principala problemă enunțată de aceștia este lipsa de claritate în ceea ce privește rețelele publice încărcare.
Proprietarii de vehicule electrice se plâng, în special, de lipsa totală de transparență în ceea ce privește costurile de încărcare, creșterea tarifelor și dezvoltarea încă deficitară a rețelelor de încărcare în foarte multe regiuni.
Când vine vorba încărcarea la stațiile publice, șoferii de mașini electrice chestionați spun că lucrurile sunt nepermis de complicate. Trebuie să alegi între diferiți furnizori, cu abonamente plătite sau gratuite, care permit sau nu încărcarea la o anumită stație în baza unor aplicații dedicate.
Totodată, posesorii de mașini electrice care au participat la studiul Monta spun că o problemă este și faptul că nu știi niciodată cu adevărat cât te va costa reîncărcarea, din cauza lipsei de transparență și claritate în ceea ce privește tarifele, acestea variind mult în funcție de tipurile de abonamente, de pildă. Acest lucru se adaugă la dificultatea și complexitatea găsirii celui mai bun preț, fie prin intermediul sistemului de navigație al mașinii, fie prin intermediul unei aplicații terțe de smartphone.
Șoferii de mașini electrice spus că, înainte, când aveau mașini pe benzină sau motorină, erau obișnuiți să meargă la orice benzinărie, să vadă prețul afișat în mod clar și să plătească cu cardul de credit sau în numerar. Iar acest lucru imposibil cu o mașină electrică.
Prin urmare, posesorii de vehicule electrice chestionați de Monta spun că, pentru a facilita adoptarea rapidă, forțată, a mașinilor, ar fi înțelept ca autoritățile să intervină pentru a face ca utilizarea acestora să fie la fel de transparentă și de simplă ca alimentarea cu benzină sau motorină.
