Cale ferată vitală pentru România, modernizată cu 1.000.000.000 € ca să „zboare” trenul ca în 1873

DE Mircea Neacșu | Actualizat: 11.11.2024 - 11:01
Cale ferată vitală pentru România, modernizată cu 1.000.000.000 € ca să „zboare” trenul ca în 1873 - Foto: Profimedia Images - Imagine cu rol ilustrativ
Cale ferată vitală pentru România, modernizată cu 1.000.000.000 € ca să „zboare” trenul ca în 1873 - Foto: Profimedia Images - Imagine cu rol ilustrativ
Cale ferată vitală pentru România, modernizată cu 1.000.000.000 € ca să „zboare” trenul ca în 1873 - Foto: Facebook/Asociația Pro Infrastructură
Cale ferată vitală pentru România, modernizată cu 1.000.000.000 € ca să „zboare” trenul ca în 1873 - Foto: Facebook/Asociația Pro Infrastructură

O cale ferată vitală pentru România, care leagă Bucureștiul de Oradea și mai departe de Europa Occidentală, va fi modernizată cu 1.000.000.000 € ca să „zboare” trenul ca în 1873. Traseul cu multe serpentine feroviare rămâne același ca pe vremea Austro-Ungariei.

SHARE

Ministerul Transporturilor vrea să modernizeze cei 104 kilometri ai Magistralei 300 dintre Cluj-Napoca și Coșlariu, care leagă Oradea de Cluj și București, cu 1.000.000.000 €, fără a îmbunătăți însă prea mult planul pus în operă acum 150 de ani. 

Viteza medie proiectată a noii Magistrale 300 este de 88,2 km/h, departe de cea înregistrată de trenurile de mare viteză din Vestul Europei de zeci de ani. 

Citește și: Guvernul ia locomotive de 6.600.000 €/bucata. Germania și Suedia, de 3 ori mai ieftin, de la Craiova

Cale ferată vitală pentru România, modernizată cu 1.000.000.000 € ca să „zboare” trenul ca în 1873

„Traseu feroviar sinuos din 1873 modernizat cu un miliard de euro.

Cei 104 kilometri ai Magistralei 300 dintre Cluj-Napoca și Coșlariu care leagă Oradea de capitala țării și de cea a Transilvaniei sunt veriga lipsă care va rămâne mulți ani fără modernizare.

Linia dublă electrificată este notorie pentru serpentinele feroviare dintre Câmpia Turzii și Apahida.

CFR dorește să dea 10-15 milioane de euro/km pe traseul austro-ungar din 1873. Alege să facă asta deoarece, probabil, declivitatea maximă de doar 12 la mie este foarte bună pentru marfă.

Citește și: VIDEO Trenul va merge între Budapesta și Belgrad cu 200 km/oră. În România, viteza medie e 45 km/oră

Dar călătorii? Șanse mari să fie alungați (și mai mulți) dacă șantierul va începe după 2030 și va dura 7 ani în loc de 3, fiindcă nu mai există bani în actualul exercițiu financiar al UE, Programul Transport, care se încheie la sfârșit de 2030.

Studiul de fezabilitate este în faza obținerii acordului de mediu, deci se apropie de final. 

Din păcate, consultarea publică este doar o bifă birocratică pusă din pix, nu o dezbatere veritabilă cu cetățenii. Așa ne alegem cu multe treceri la nivel, pasaje de 500 metri în orașe și, după 4 ani de analize, ajungem la soluția din 1873.

Citește și: În România, ca în Franța la începutul anilor 1980? „TGV”, cu 200 km/h, pe Valea Prahovei?

Vă întrebăm pe voi. Credeți că dacă tot băgăm un miliard, era oportun să îmbunătățim (pe ici pe colo) traseul cu variante de viteză crescută și optimizări utile călătorilor?

Politicienii promit cai verzi pe pereți cu tren de mare viteză între București, Cluj și Budapesta la fiecare rundă de alegeri, dar proiectul pe această rută... este acesta”, comentează specialiștii Asociației Pro Infrastructură pe Facebook. 

Proiect modernizare Magistrala 300 între Cluj-Napoca și Coșlariu

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te