Principalele asociații care reprezintă producătorii de medicamente prezenți pe piața din România trag un semnal de alarmă cu privire la adâncirea crizei medicamentelor și cer guvernului Orban și partidelor parlamentare să stopeze creșterea taxei clawback, drept primă măsură pentru normalizarea accesului pacienților la medicamente.
Deși reprezentanții MInisterului Sănătății afirmă că în acest moment sunt în lucru trei variante de modificare ale taxei clawback, cele patru asociații relevante ale industriei - APMGR, ARPIM, LAWG și PRIMER- susțin că singura variantă viabilă de luat în calcul, agreată deja în cadrul unei comisii inter-ministeriale, este plafonarea taxei clawback la 20% pentru medicamentele generice și la 25% pentru inovative.
“Este nevoie de o decizie conjugată și de asumarea responsabilității la nivel politic național pentru rezolvarea acestei situații fără precedent în Europa. Suntem singura țară care penalizează doar industria farmaceutică printr-o suprataxă lipsită de predictibilitate, care a ajuns astazi la nivelul de 27,65% și continuă să crească de la un trimestru la altul. Ne bucură faptul că toate părțile implicate sunt aliniate asupra soluției, de altfel singura variantă viabilă de luat în calcul, și solicităm un consens și la nivel politic pentru o implementare cât mai rapidă”, a declarat Alina Culcea, Președinte ARPIM.
Combinaţia dintre o taxă clawback în creştere şi reglementările privind cel mai mic preţ european la medicamente în România a dus, în ultimii 4 ani, la retragerea de pe piaţă a peste 2.500 de medicamente. Începând din 2015, aproape 20% din totalul medicamentelor originale au fost retrase de pe piață, ceea ce reprezintă dublul numărului de medicamente noi rambursate în România în ultimii 10 ani.
În acest context, anul trecut prin decizia premierului Orban, a fost înființată Comisia Inter-Ministerială pentru revizuirea taxei clawback, organizată sub conducerea Ministerului de Finanțe și a Ministerului Sănătății și având scopul de a aduce la aceeași masă industria și autoritățile. Obiectivul comun declarat a fost adoptarea unei formule noi de calcul a taxei clawback, care va permite reducerea timpului de introducere a unor terapii noi inovatoare, cât și stoparea retragerii din România a medicamentelor generice esențiale. De altfel, premierul Ludovic Orban a solicitat public Ministrului Sănătății încă din decembrie 2019 să vină în Guvern cu o nouă propunere de formulă de calcul.
Taxa clawback, subiect permanent de dispute
Introdusă inițial ca o măsură temporară pentru acoperirea deficitului bugetar în plină criză economică, taxa clawback s-a dublat în ultimii 5 ani, ajungând de la 12% în 2015 la peste 27% la finalul lui 2019.
În ultimii ani, atât guvernările PSD, cât și cele PNL au declarat ca obiectiv major rezolvarea taxei clawback, printr-o nouă formulă care să nu mai fie la fel de împovărătoare pentru producătorii de medicamente, mai ales că nicio altă industrie din România nu este supusă unei impozitări similare.
În programul Guvernului Orban II, una dintre prioritățile asumate este: “Casa Națională de Asigurări de Sănătate ar urma să adopte o nouă formulă de calcul a taxei clawback, în încercarea de a stopa retragerea de pe piața din România a unor medicamente generice esențiale pentru tratamentul multor afecțiuni, dar și de a reduce timpul pentru introducerea unor terapii noi, inovatoare”.
“Schimbarea modalităţii de calcul, dar menţinerea taxei de clawback, nicidecum eliminarea ei, iar (…) o propunere personală pe care o voi promova – scutirea de clawback la medicamentele sub 15 lei, de exemplu, sau 20 de lei. Noi trebuie să ne asigurăm că medicamentele ieftine nu vor dispărea de pe piaţă, concomitent cu introducerea de noi molecule, medicamentele ieftine nu au voie să dispară de pe piaţă”, promitea și ministrul PSD Sorina Pintea, în 2018. De altfel, Pintea a și promovat măsura scutirii de taxă a produselor din plasmă și imunoglobulinelor, astfel încât acestea să fie disponibile pe piața din România.
Înainte de aceasta, ministrul PSD Florian Bodog declara că “pacienţii români trebuie să fie trataţi la fel ca cei europeni şi a precizat că nu îşi doreşte ca taxa clawback să împovăreze producătorii de medicamente şi astfel să scadă accesul pacienţilor la tratament”.
Săptămâna trecută însă, o propunere de modificare a ordonanței 77/2011, care reglementează această taxă, a ajuns pe masa Senatului, în dezbaterea Comisiei de Sănătate. Parlamentarii PSD au blocat includerea în proiect a unei noi formule de calcul. Mai mult, chiar senatorul Florian Bodog, cel care în urmă cu câțiva ani promitea rezolvarea taxei, susținea acum pe pagina personală de Facebook exact contrariul, într-o declarație cu iz politic.
“Guvernul PNL a încercat în Parlament să modifice taxa clawback aplicată industriei farmaceutice, fără nicio dezbatere publică și fără să fi respectat procedurile privind transparența decizională. Întrebarea care se pune este: oare de unde a venit această inițiativă și cine a cerut Ministerului să facă asta? Prin această încercare de modificare a taxei clawback, producătorii de medicamente ar fi obținut o reducere a taxelor între 5 și 7,5%, statul român neavând însă nicio garanție că această măsură ar fi condus și la ieftinirea medicamentelor de pe piață. Din fericire pentru pacienți, în Comisia de Sănătate a Senatului am reușit să respingem această inițiativă otrăvită a Guvernului și am împiedicat, astfel, un nou ”tun” marca PNL în Sănătate!”, spunea Bodog pe 12 februarie 2020.
“În acest context, este esențial ca partidele parlamentare să conștientizeze faptul că fără implementarea măsurii de plafonare și diferențiere a taxei clawback, criza medicamentelor se va adânci. Astfel, medicamentele vor continua să fie retrase din piață, alternativele terapeutice fiind aduse în piață la costuri mult mai mari, creând un dezechilibru major al bugetului de medicamente, al mediului de operare și al balanței de import-export. În absenţa acestei măsuri de plafonare, taxa clawback va urca la 31%-32% din valoarea compensată a medicamentelor în primul trimestru din 2020”, se arată într-un comunicat de presă trimis de cele mai importante asociații ale industriei farmaceutice.
Ce este taxa clawback și ce efecte are aceasta?
Taxa clawback este de fapt o metodă de suprataxare a industriei farmaceutice, singura de acest fel din Europa, și unică la nivelul industriilor din România. Trimestrial, statul alocă un anumit buget medicamentelor compensate, buget rămas aproape la același nivel de-a lungul anilor, în timp ce consumul de medicamente corelat cu nevoile pacienților a crescut constant. Toată valoarea de consum ce depășeste bugetul fix alocat medicamentelor este înapoi impozitată către producători, taxa clawback ajungând în prezent la peste 27%. Astfel, industria farmaceutică acoperă integral costurile medicamentelor pentru un pacient din patru. Spre deosebire de alte taxe aplicabile în România, aceasta este o taxă pe cifra de afaceri complet lipsită de predictibilitate și transparență, valoarea sa oscilând semnificativ de-a lungul timpului. Valoarea în creștere a acestei taxe este principalul motiv care a dus la retragerea din piață a mii de medicamente, generând crize majore în sistemul de Sănătate.
