Postul intermitent este intens promovat de vedete și mulți dintre cei care îl încearcă spun că au slăbit mult și că se simt bine. Însă oamenii de știință avettizează cu privire la efectele secundare ale acestuia.
Directorul Institutului de Cercetări Farmacologice Mario Negri spune că intermitent fasting prezintă riscuri pentru inimă și nu este un elixir de viață lungă.
În căutarea disperată de soluții împotriva „epidemiei” de obezitate , o problemă care afectează peste un miliard de oameni din lume (unul din opt), o idee aparent simplă și economică și-a găsit locul – și faima: postul.
Îndrăgit de mulți oameni celebri, poate fi exprimat în diverse moduri, dar cel mai cunoscut este cel intermitent ("16:8"), în care aportul alimentar este limitat la 8 ore pe zi , de exemplu de la 8 la16 , în timp ce în restul de 16 ore nu mănânci mâncare, deci sări peste cină sau, alternativ, micul dejun.
Citește și: Specialiștii spulberă miturile despre Intermittent fasting. Care este regula de aur
Tocmai această formulă a făcut obiectul unui studiu prezentat în cadrul unei reuniuni a Asociației Americane a Inimii, care a avut loc în perioada 18-21 martie la Chicago.
Postul intermitent ”16:8” periculos pentru sănătate? Are ”efecte pozitive pe termen scurt. Și apoi?”
Concluzia lucrării este surprinzătoare: cei care mănâncă 8 ore și postesc 16 au un risc mult mai mare de deces din cauza unor evenimente cardiovasculare decât cei care mănâncă 12-16 ore pe zi. Un rezultat la ani lumină de teoriile care asociază diverse forme de post cu longevitatea și bunăstarea.
Citește și: VIDEO Care sunt beneficiile postului intermitent și cum ne putem păstra tinerețea și sănătatea
„Există ideea că trebuie să schimbăm felul în care mâncăm, concentrând aportul alimentar în opt ore și apoi luând doar apă sau puțină altceva pentru restul de 16.
Știm că, pe lângă faptul că vă ajută să pierdeți în greutate , postul intermitent îmbunătățește sensibilitatea la insulină și metabolismul , reduce inflamația , scade colesterolul și tensiunea arterială la cei cu tensiune arterială ridicată. Acestea sunt însă efectele pe termen scurt: pot dura câteva luni, poate un an. Și apoi?", a explicat Giuseppe Remuzzi, directorul Institutului de Cercetări Farmacologice Mario Negri din Milano.
Foto: Freepik.com - rol ilustrativ
Citește și: Cât de periculoasă e pâinea pentru sănătate. Medicul Vlad Ciurea a dat verdictul
Risc de boli cardiovasculare și tumori
Cercetătorii au examinat obiceiurile alimentare a 20 de mii de oameni , folosind bazele de date ale Centrelor Americane pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, apoi le-au comparat cu datele referitoare la decesele care au avut loc în aceeași perioadă în Statele Unite. Mâncarea limitată la 8 ore pe zi nu numai că nu a redus riscul general de deces, dar de fapt l-a crescut.
O analiză ulterioară, efectuată la persoanele care sufereau deja de boli de inimă, a demonstrat apoi că postul de numai 14 ore prezintă un risc mai mare de atac de cord, accident vascular cerebral și deces.
Același lucru s-a observat și la pacienții cu cancer : dieta „16:8” nu prelungește supraviețuirea.
Investigațiile au fost efectuate pe un grup mixt: jumătate bărbați și jumătate femei (vârsta medie 49 de ani), 70% albi , urmați în medie 8 ani și maximum 17.
”Acest studiu este important deoarece ideea de a limita aportul alimentar . În câteva ore devine foarte popular dar pe termen lung poate fi dăunător , chiar și pentru cei cu boli de inimă sau cancer. S-ar putea să vă întrebați dacă postul intermitent protejează împotriva bolilor din alte cauze, dar conform cercetătorilor nu este cazul; pe scurt, pe termen lung nu pare să ofere niciun avantaj .”, a mai spus Remuzzi.
Vor fi necesare cercetări suplimentare pe această temă
În lucrare s-au examinat doar tipul de dietă (post după orare/dietă liberă) și cauzele decesului , nu și alți factori care pot afecta starea de sănătate. ”De fapt, analiza prezentată la întâlnirea American Heart Association are numeroase limitări : nu ne oferă indicații asupra tipului de dietă și nici asupra mecanismului biologic care stă la baza diferențelor de durată a vieții în cele două grupuri: acestea sunt toate lucrurile care vor fi necesare pentru a înțelege . Va fi încă nevoie de multă cercetare pentru a trage concluzii definitive.
Cu toate acestea, avem mai multe idei de reflecție : postul intermitent aparent nu este doar un elixir de viață lungă, dar chiar și opusul s-ar putea dovedi adevărat.", a mai spus directorul Institutului Mario Negri, potrivit corriere.it.
