Peste 20.000 de oameni au murit în accidente rutiere în Uniunea Europeană, în 2023, rata mortalităţii fiind 46 de decese la un milion de locuitori.
Iar România, alături de Bulgaria, e „campioana” Europei la accidente rutiere mortale. Rata mortalității în țara noastră e aproape dublă față de media europeană, 81 de morți la un milion de locuitori. În Bulgaria, e de 82 de morți la un milion de locuitori.
Oficial, principalele cauze sunt viteza, depășirile și traversările neregulamentare. Dar, unul din motivele pentru care se moare pe drumuri e infrastructura rutieră precară.
Citește și: Radiografia autostrăzilor din România. Pe unde se circulă, pe unde se lucrează și ce promisiuni sunt
Unul din motivele pentru care se moare pe drumurile din România: Avem cea mai mică densitate din UE
Autorităților nu le place să vorbească despre faptul că unul din motivele pentru care se moare pe drumurile din România este aglomerația, traficul infernal aproape la orice oră și pe orice șosea principală. Sau le e greu să coreleze datele de trafic cu cele mai mortale drumuri.
Densitatea drumurilor, adică numărul de kilometri de drumuri raportat la 1.000 de kilometri pătrați, se referă și la asta, pe lângă gradele de dezvoltare economică și de mobilitate.
Datele Eurostat indică clar legătura dintre densitatea drumurilor și numărul de morți pe șosele.
Citește și: RUȘINOS Autostrada București, nicio șansă să fie gata până în 2027. 100 km la câmpie, în 9 ani
Danemeraca, de exemplu, țara unde se înregitrează unele dintre cele mai puține accidetente rutiere mortale de pe „Bătrânul continent”, e pe locul 4 în Europa la densitatea drumurilor. Are 31,4 km de autostradă la 1.000 km2 și 170,6 km de drumuri la 1.000 km2, conform datelor Eurostat la nivelul anului 2021.
În comparație, România avea, în 2021, 3,9 km de autostradă la 1.000 km2 și 35,8 km de drumuri la 1.000 km2.
Sigur, în 2021, România avea în jur de 900 km de autostradă, borna de 1.000 km fiind depășită abia în vara lui 2023, iar acum are 1.115 km de autostradă. Procentual, însă, diferența e aproape insignifiantă.
Citește și: „Minune”. România ajunge la 1.111 km de autostradă în august 2024. 18 români „stau” pe un metru
Pentru a ajunge la densitatea medie de drumuri din UE, România ar trebui să aibă 4.220 km de autostradă și 241.260 de drumuri moderne
Totodată, conform studiului UNTRR – Piața Transporturilor Rutiere 2018-2030, în ultimii 5 ani rețeaua națională de drumuri a crescut cu circa 237 km, însă 21.051 km (34%) au durata de viață depășită.
Iar densitatea rețelei rutiere din România reprezintă o treime din media UE, țara noastră fiind practic pe ultimul loc în Uniune în funcție de densitatea rețelei de autostrăzi.
Matematic, pentru a ajunge la densitatea medie de drumuri din UE, România ar trebui să aibă 4.220 km de autostradă și 241.260 de drumuri moderne.
O densitate de autostrăzi și drumuri mai mică are doar Finlanda, dar trebuie ținut cont că mare parte din suprafața țării nordice este „deșert alb”, întindere de zăpadă și gheață arctică.
Densitatea de autostrăzi în Bulgaria e aproape dublă față de cea din România, de 7,3 km de autostradă la 1.000 km2, dar vecinii bulgari stau mult mai prost la densitatea de drumuri, cu 17,2 km la 1.000 km2. Ceea ce, într-un fel, explică și de ce cele mai mortale drumuri din Europa pentru șoferi sunt în această țară.
Citește și: București, singura capitală UE izolată rutier de Europa. Nu este legată de nicio autostradă
Densitatea de autostrăzi și drumuri moderne din țările UE (km/1.000 km2 - 2021)
România are încă 26,7% (23.025 km) din drumuri pietruite şi de pământ
La sfârșitul anului 2023, lungimea rețelei de drumuri publice din România totaliza 86.388 km, din care 17.677 km (20,4%) drumuri naţionale, 35.046 km (40,6%) drumuri judeţene şi 33.665 km (39,0%), drumuri comunale, conform datelor INS.
Din punctul de vedere al tipului de acoperământ, structura reţelei de drumuri publice înregistra: 49,4% (42.692 km) drumuri modernizate (în proporţie de 94,2% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu), 23,9% (20.671 km) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere și 26,7% (23.025 km) drumuri pietruite şi de pământ.
În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 27,5% din lungimea drumurilor modernizate şi 39,4% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită.
Din lungimea drumurilor naţionale, 6.189 km (35,0%) erau drumuri internaționale, 997 km (5,6%) autostrăzi și 70 km (0,4%) drumuri expres, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulație, 2.161 km (12,2%) erau drumuri cu 4 benzi, 311 km (1,8%) drumuri cu 3 benzi şi 37 km (0,2%) drumuri cu 6 benzi.
Lungimea drumurilor judeţene cuprindea în proporţie de 51,5% drumuri modernizate și 35,1% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite.
Situația drumurilor din România la începutul lui 2024
