Ce mâncau dacii? Strămoșii noștri nu aveau la îndemână toate alimentele și produsele din ziua de astăzi, nici tehnicile de gătit de acum, dar, aproape sigur, alimentația lor era mai sănătoasă, mai naturală decât a noastră. Despre daci se spune că ar fi inventat pastrama și că ar fi fost primii care au preparat mujdeiul de usturoi.
Ce mâncau dacii? Ei ar fi inventat pastrama. Rețetă de tochitură strămoșească
Când ne gândim la ceea ce mâncau strămoșii noștri daci, ne imaginăm, poate, festinuri uriașe cu multă carne, mămăligă, pâine și ceva legume lângă ele.
Realitatea este că, potrivit istoricilor, dacii nu aveau o bucătărie rafinată precum cea romană, dar mâncau sănătos şi săţios.
De altfel, bucătăria lor era inspirată din salatele şi mâncărurile lumii trace şi, pe alocuri, a celei celte, dar cu anumite elemente specifice zonei în care trăiau.
„Ca la toate popoarele barbare, dar şi la romanii de rând, mâncărurile de bază erau în primul rând fierturi. Englezii de astăzi le spun porridge, erau ceva între ciobe şi tocană şi depindea de gustul fiecăruia ce punea în oală.
Mâncau mult mai sănătos decât noi pentru că tot ce puneau în mâncare era adus din natură sau din gospodărie. Copiii erau crescuţi cu lapte de capră, oaie, de vacă, brânzeturi, fructe multe, ciuperci, ouă, cam tot ce e în bucătăria tradiţională”, explică Angelica Bălos, vicepreşedinte Terra Dacica Aeterna, conform replicahd.ro.
Bucatele erau gătite neapărat la foc de lemne, deschis. La flacăra acestuia se făceau și bucățile de carne.
Citește și: Cum a provocat aurul dacic prima criză mondială? Romanii au prădat 166 de tone din Dacia
Pentru focul de casă foloseau iască, ace de brad uscate, răşină, cremene şi amnar sau pur şi simplu întreţineau focul constant – luau cărbunii şi îi mutau de la vatră, la vatră.
Pe timp de campanie, aveau aceleaşi metode, doar că foloseau ceva ca o vatră micuţă, portabilă care se putea căra oriunde trebuiau să o ducă”, explică Mihai Săsărman, unul dintre participanții la evenimentul „Frăția Lupilor”, din Munții Orăștiei, în 2018, potrivit aceleiași surse.
Dacii mâncau multe fierturi și foloseau usturoi în exces - Foto: replicahd.ro
Preparatul de zi de zi al strămoșilor noștri - un felde gustare luată între mese sau care constituia chiar masa în sine - pare să fi fost pita (pâinea) pe care se întindea un strat de untură de porc, deasupra fiind pus usturoi și/sau ceapă. Fix așa cum se mănâncă și astăzi în majoritatea zonelor transilvane.
Nu avem scrieri despre reţete dacice, în schimb, avem o funie de usturoi descoperită în aşezarea civilă de la Grădiştea de Munte, la Sarmizegetusa Regia, scrie enciclopedia-dacica.ro.
Dacii mâncau și carne crudă. Obicei împrumutat de la neamurile stepei, carnea era frăgezită sub şa. De aici ne vine pastrama, scrie mythological.ro.
În afară de pastramă, ei mai consumau lapte și toate preparatele realizate cu ajutorul acestuia. De asemenea, aceștia îndrăgeau foarte mult mazărea, măzărichea, bobul şi, foarte probabil, lintea, dar şi pătrunjelul, usturoiul, prazul, ceapa, morcovul, păstârnacul și ridichile.
Se spune că desertul dacilor era mierea, dar şi seva de mesteacăn. Preparatele strămoșilor noștri nu erau deloc sofisticate. Ei obișnuiau să facă diverse terciuri ce aveau în compoziție lapte, brânză, ouă miere, spanac, mazăre sau ciuperci.
Mămăliga, preparat iubit de români, cunoscută în special de olteni şi moldoveni pe timpul stăpânirii turce, era folosită încă din timpul dacilor.
Dar, acum două milenii era făcută din faină de mei şi orz, nu din porumb, care n-a ajuns pe continentul european decât 1.500 de ani mai târziu.
Citește și: De unde vine numele Munților Bucegi? Care este legătura cu dacii?
De altfel, se pare că cea mai cultivată cereală era meiul, grâul venind abia pe locul al doilea. Acest lucru este o surpriză doar dacă ne raportăm la realitatea actuală, când grâul are în agricultura europeană o pondere net superioară.
În acele timpuri însă, nu doar în Europa, ci şi în China, Mesopotamia şi chiar Egipt, meiul juca un rol deosebit. Dacii îl măcinau şi apoi îl fierbeau, cel mai adesea în apă, dar şi în lapte, obţinându-se un terci deosebit de versatil.
Datele arată că localnicii adăugau la el spanac, lobodă, brânză, miere, ouă, ceapă, usturoi, măcriş, ciuperci etc.
Aceste terciuri pe bază de mei nu sunt ceva specific Daciei, căci ele se întâlnesc şi la celţi, germani, sarmaţi, greci şi romani, conform enciclopedia-dacica.ro.
Și grâul era măcinat pentru a fi folosit apoi la prepararea de terciuri. Nu s-au găsit urme de pâine în siturile arheologice dace, dar s-au găsit cuptoare în care s-ar fi putut coace pâinea.
De asemenea, s-au găsit urme de pâine la popoarele cu care dacii aveau contacte vechi şi constante şi cu care făceau nu doar schimburi comerciale, ci şi culturale, cum sunt, de pildă, celţii, sarmaţii şi grecii.
Cea mai probabilă este prepararea de pâine nedospită, de forma lipiilor, căci acestea necesitau doar apă, făină şi sare.
Se cocea şi pâine dospită, care necesită drojdie (ferment), căci sunt date care atestă producerea fermentului din făină de mei sau grâu, amestecată cu vin dulce.
Dacii foloseau excesiv usturoiul: în mâncăruri, ca şi condiment, pentru a unge vârfurile gardurilor, porţilor, ferestrelor şi chiar pe ei însuşi pentru a se apăra de lupi.
De altfel, ei au inventat mujdeiul și, obiceiul spargerii cepei pe masă cu pumnul.
Un condiment important în epocă era oţetul, obţinut prin fermentarea vinului şi a băuturilor alcoolice obţinute din fructe şi miere.
Mirodeniile erau extrem de rare. Doar muştarul era o plantă care se cultiva local, iar seminţele sale erau folosite întregi sau pisate în mâncărurile pe bază de linte, năut şi bob. Uneori cu muştar se aromatiza pâinea.
Macul era folosit şi el tot la aromatizarea pâinii şi a preparatelor pe bază de leguminoase.
De altfel, atât muştarul cât şi macul erau folosite şi la extragerea de uleiuri folosite în alimentaţie.
Păsările şi porcinele, alături de vite erau preferate. Vânatul era şi el foarte popular: cerbi, mistreţi, vânatul cu pene.
Nici tehnicile de conservare nu le erau străine. Sarea, afumarea şi uscarea erau unele dintre metodele obişnuite.
După cucerirea romană, din 106, romanii au fost cei care au introdus „ţestul“. Oala de pământ cu capac a introdus noi tehnici de coacere şi fierbere în orizontul culinar al strămoşilor noştri.
Tot romanii au fost cei care au adus în Dacia şi aluaturile umplute cu felurite tocături, dar și plăcintele umplute cu legume sau carne, fructe, precum și anumite sosuri, pe care aceștia le preferau foarte condimentate.
Citește și: De ce strămoșii noștri s-au numit daci? De unde provine numele? Explicațiile date de istorici
Dacă romanii nu consumau decât branză, dacii erau mari amatori de produse lactate, în special de lapte fermentat, una dintre deosebirile principale din epocă între popoarele civilizate şi cele considerate barbare.
Dacii consumau terci din grâu sau ovăz, dres cu lapte, în timp ce romanii consumau mâncăruri fine, ospeţele ajungând să se întindă pe ore întregi.
În schimb, peştele era un aliment de bază pentru ambele popoare.
Tochitură dacică, după preparare - Foto: restaurantedelux.ro
Deși nu s-au păstrat propriu-zis rețete dacice, vă prezentăm cea mai apropiată mâncare strămoșească de ceea ce găteau străbunii românilor.
Tochitură dacică
Este vorba de o reteta de tochitura dacica din: carne de porc, ficat de pui, carnati, ceapa rosie, morcovi, ardei rosu, ardei iute, pasta de tomate, usturoi, vin rosu, patrunjel, sare, piper, boia si busuioc, asa cum este prezentată de restaurantedelux.ro.
Ingrediente:
- 800g carne de porc;
- 500g ficat de pui;
- 5 carnati;
- 4 cepe rosii;
- 2 morcovi;
- 1 ardei rosu;
- 1 ardei iute;
- 1 cana pasta de tomate;
- 3-4 catei usturoi;
- 1/2 cana vin rosu;
- patrunjel, sare, piper, boia iute sau dulce, busuioc.
Mod de preparare
Carnea de porc se taie in cuburi mici si se fierbe 8-10 minute. Ficatul de pui se spala si se fierbe 5 minute, apoi se taie in bucati mici.
Morcovii se curata si se dau pe razatoare. Ceapa si ardeiul rosu se toaca marunt. Legumele impreuna cu carnatii se pun intr-o cratita la calit cu cateva linguri de ulei timp de 5-10 minute.
Apoi se adauga carnea si se acopera cu apa (1-2 cani). Cand carnea este aproape gata se adauga ficatul, pasta de tomate si vinul.
Aproape de final se pune usturoiul zdrobit, ardeiul iute tocat mărunt si la final patrunjelul si busuiocul. Se condimentează tochitura cu sare, piper si boia. Se servește cu mămăligă.
