Demența este o boală des întâlnită, mai ales în rândul celor vârstnici. Specialiștii ne spun că putem reduce riscul apariției acestei boli prin alegerile noastre zilnice cu privire la dietă, mișcare și somn, conform unui articol al publicației The Telegraph.
Ce trebuie să mănânci pentru a evita riscurile apariției demenței
În timp ce rolul dietei este adesea trecut cu vederea atunci când vine vorba de demență, nutriționiștii spun că aceasta joacă un rol major în ceea ce privește apariția hipertensiunii sau a diabetului de tip 2. Din acest motiv, boala Alzheimer a fost uneori supranumită „diabet de tip 3".
Citește și: Ce nu trebuie să faci la nervi, oboseală sau stres. E periculos pentru organism, spune un psihiatru
Dr. Hussein Yassine, profesor asociat la Universitatea din California de Sud, care studiază impactul nutriției asupra riscului de demență, spune că cele mai bune dovezi pentru promovarea sănătății creierului la vârste înaintate se află în cazul dietelor mediteraneene.
„Știm că acesta este un model de stil de viață care este asociat cu un consum crescut de grăsimi bune, cum ar fi omega-3 sau uleiul de măsline", spune el.
Citește și: Studiu: Ce activitate trebuie să faci zilnic pentru a limita riscul de demență la bătrânețe
Dr. Yassine spune că aceste diete pe bază de alimente bogate în fibre, cum ar fi avocado, nuci și fasole, pot ajuta la neutralizarea moleculelor toxice numite radicali liberi, care îmbătrânesc organismul.
Rolul somnului în limitarea riscului de demență
Odihna suficientă joacă un rol important în capacitatea organismului de a face față stresului, iar somnul are, de asemenea, o relație proprie cu riscul de demență.
Citește și: Ce trebuie să facă oamenii cu vârsta între 30 și 50 de ani ca să nu ajungă la demență la bătrânețe?
Neurologii au descoperit că persoanele cu cele mai neregulate tipare de somn, cum ar fi cele cu insomnie cronică sau cele care lucrează în schimburi pe termen lung, prezintă cel mai mare risc de demență.
Schimbarea regulată a tiparelor de somn are un impact asupra capacității creierului de a se curăța de toxine în timpul fazei de somn profund, lucru care poate duce la acumularea de daune în timp.
Citește și: Îți plac prea mult dulciurile? Iată ce boală cumplită ascunde pofta de zahăr
Stresul cronic a fost adesea asociat cu demența, datorită impactului negativ al hormonului cortizol, adesea supranumit hormonul stresului, asupra sănătății creierului pe perioade îndelungate de timp.
Studiile clinice au arătat că un nivel constant ridicat de cortizol este asociat cu o memorie episodică și spațială mai slabă, cu viteza de procesare, cu limbajul, cu luarea deciziilor și cu abilitățile sociale, toți factori asociați cu debutul demenței.
Mișcarea scade riscul de demență
Unele cercetări au sugerat că exercițiile fizice aerobice regulate, definite ca orice activitate fizică care vă crește ritmul cardiac, fie că este vorba de înot, alergare, ciclism sau practicarea unui sport, pot ajuta la încetinirea ratei de contracție a creierului la vârste mai înaintate.
Citește și: Ce spun specialiștii despre cei care nu se lasă de fumat pentru a se menține slabi? Crește grăsimea
Dar nu este vorba doar de menținerea unei bune funcționări a inimii. Menținerea forței este, de asemenea, la fel de importantă.
Datele colectate de la peste 450.000 de persoane din Marea Britanie au constatat, de asemenea, că persoanele în vârstă cu o cantitate mai mare de masă musculară slabă au un risc cu 12% mai mic de Alzheimer, ceea ce sugerează că antrenamentul de forță este, de asemenea, important pentru păstrarea facultăților cognitive.
Ce factori nu pot fi controlați?
Există însă unii factori de risc inerenți pentru demență care sunt mai puțin modificabili precum schimbările biologice care apar ca urmare a îmbătrânirii, cât și genetica cu care ne naștem.
Citește și: Cum ne influențează grupa de sânge sănătatea? Anumite persoane sunt predispuse la boli grave
Pe măsură ce înaintăm în vârstă, devenim mai vulnerabili la atrofie, un proces prin care creierul nostru își micșorează încet dimensiunea cu fiecare deceniu care trece.
Pe măsură ce creierul nostru se micșorează, avem tendința de a pierde celule cerebrale și conexiunile dintre ele, ceea ce face ca afectarea cognitivă să fie mai probabilă.
Citește și: A fost descoperită o proteină care favorizează declanșarea precoce a demenței frontotemporale
O genă numită apolipoproteina a fost asociată cu Alzheimer, cea mai frecventă formă de demență, de peste trei decenii.
În prezent, știm că există mai multe variante diferite ale acestei gene, dar o anumită versiune numită crește semnificativ riscul de Alzheimer.
Aproximativ una din patru persoane moștenește o singură copie a genei de la părinți, ceea ce le face deja de trei ori mai predispuse la Alzheimer decât persoanele care nu au această variantă.
